Tulburari emotionale postnatale. Tipuri si cauzele ce determina aparitia lor.

editat la 04/01/2003

Orice femeie insarcinata, sau care a dat nastere unui copil in ultimul an, sau a avut o intrerupere de sarcina, un avort spontan, sau a intrerupt alaptatul recent poate suferii emotional, indiferent de cite sarcini fara probleme a avut inainte sau de cum s-a adaptat rolului de mama. Multe femei insa nu trec niciodata prin astfel de stari.

Pe parcursul sarcinii sau a nasterii apar in mod constant sentimente de bucurie si fericire, sau, dimpotriva, sentimente de ingrijorare si neliniste.
Mamele se pot simti depasite de situatie, frustrate sau nesigure de solutiile si actiunile pe care le adopta. Este dificil sa fii insarcinata; este greu sa ai grija de un bebelus. Indiferent de cit de pregatita sufleteste esti pe perioada sarcinii sau dupa nastere, aceste perioade au urcusuri si coborisuri neasteptate. Timpul, rabdarea si suportul moral oferit de familie si prieteni pe aceasta perioada vor fi benefice. Citeodata insa, in ciuda ajutorului si suportului moral acordat, femeile se simt in incurcatura emotionala si apar probleme privind propria persoana. Aceste tulburari emotionale sint impartite in trei categorii:

• "baby- blues";
• depresia / anxietatea / nevroza obsesiv-compulsiva postnatala;
• psihoza postnatala.

1) Baby-blues
Acest tulburare emotionala este extrem de des intilnita in primele zile dupa nastere, deobicei survenind brusc in cea de a 3-a sau a 4-a zi dupa aceasta. 50-75% dintre femei trec prin aceasta experienta dupa emotia ce a insotit nasterea propriu-zisa.
Simptomele includ:

• plinsul aparent fara motiv;
• nerabdare;
• iritabilitate;
• agitatie;
• nervozitate.

Baby-blues este cea mai des intilnita, cea mai putin severa si cea mai bine cunoscuta reactie psihologica postnatala. Simptomele pentru baby-blues sint usor neplacute, dar ele dispar la fel de repede cum au aparut, fara urmari de cele mai multe ori.

2) Depresia / anxietatea / nevroza obsesiv-compulsiva postnatala
Cel putin una din 10 proaspete mamici trec prin diverse etape ale depresiei postnatale. Acestea pot apare la citeva zile dupa nastere, sau gradual, pina la un an dupa nastere, sau chiar mai tirziu.
Simptomele depresiei postnatale includ:

• epuizare, ameteala, lene;
• probleme cu somnul si pofta de mincare;
• stari de confuzie si slaba concentrare;
• pierderi de memorie;
• grija exagerata fata de copil;
• plins incontrolabil, iritabilitate;
• sentimente de vinovatie, de inutilitate;
• interes scazut fata de copil;
• frica de a nu produce rau copilului sau propriei persoane;
• frica de pierderea a controlului si de a "deveni nebuna";
• exagerare a lucrurilor;
• interes scazut fata de sex;
• insomnie.

Femeia ce sufera de depresie postnatala poate avea multe dintre aceste simptome, care pot varia de la forme usoare la forme severe; existind zile "bune" si zile "proaste". Desi depresia postnatala nu este la fel in toate cazurile, simptomele enumerate mai sus pot fi asemanatoare si pot produce sentimente de rusine, vinovatie si izolare pentru femeia care le traieste.
Unele femei nu sufera o depresie, dar pot deveni foarte anxioase (nelinistite).
Anxietatea si / sau panica postnatala se caracterizeaza prin:

• neliniste si / sau frica sporita;
• respiratie rapida;
• batai puternice ale inimii, palpitatii;
• senzatii de cald sau frig;
• dureri in piept sau discomfort;
• senzatii de sfirseala;
• tremuraturi;
• insomnie;
• ameteala;
• dorinta de a "fugi cit mai departe".

Simptomele nevrozei obsesiv-compulsive postnatale pot apare, deasemenea, la femeile ce au nascut. Acestea au senzatii de frica permanenta si se simt incapabile sa inteleaga ce se intimpla cu ele; le este teama de imbolnaviri ale bebelusului si se simt neputincioase sa le evite. In plus, daca exista un istoric al acestor probleme in familie, atunci simptomele se pot amplifica.
Simptomele includ:

• ginduri tulburi, repetitive (cum sint cele de ranire a bebelusului sau a celor din jur);
• ginduri obsesive (frica de boli transmisibile sexual, prin transfuzii de singe, sau tratamente medicale);
• evitarea persoanelor din jur (chiar si a bebelusului pentru a nu interfera cu gindurile proprii);
• anxietate si /sau depresie;
• frica sporita.

!!! Interventia medicala / psihiatrica este mai mult decit recomandata in aceste cazuri; aceste probleme sint tratabile cu rezultate excelente.

3) Psihoza postnatala
Aceasta este cea mai severa, dar din fericire cea mai rara forma dintre tulburarile emotionale ce urmeaza unei sarcini. Psihoza postnatala apare la un caz din 1000, si survine brusc la aproximativ 2-3 saptamini dupa nastere. Simptomele psihozei postnatale sint foarte exagerate si includ pierderea contactului cu realitatea.
Simptomele includ:

• halucinatii;
• deziluzii (in general de natura religioasa);
• insomnie severa;
• stari de agitatie si nervozitate puternice;
• ginduri de sinucidere sau crima;
• sentimente bizare si comportament aberant.

!!! Psihoza postnatala este grava si necesita atentie medicala de urgenta. Desi este urmata deseori si de o depresie, psihoza postnatala este tratabila, cu rezultate bune, daca se intervine la timp.

Care sint cauzele acestor tulburari emotionale postnatale?
Nu se cunosc cu certitudine cauzele ce duc la aceste tulburari de dispozitie, dar acestea se pot datora dezechilibrului hormonal, sau celui chimic de la nivelul creierului, stresului, izolarii, etc. In prezent, o atentie deosebita se acorda dezechilibrului hormonal ce are loc pe perioada sarcinii si a nasterii. Se banuieste ca modificarea rapida a nivelului de hormoni (estrogen, progesteron si tiroid) are un efect puternic asupra starilor emotionale. Deasemenea, se stie ca in primele 6 saptamini ce urmeaza nasterii, nivelul hormonului de stres - corticotropin, este mai scazut decit in mod normal. Nivelul scazut al acestui hormon, care actioneaza practic ca un obstacol impotriva stresului, este asociat cu diferite forme de depresie. Proaspete mamici cu acest nivel hormonal foarte scazut sufera cel mai mult de depresie.
Desi termeni ca baby-blues sau depresie postnatala sint des intilniti dupa o nastere, unele femei trec prin aceste stari si pe perioada sarcinii, dupa un avort spontan, sau dupa o intrerupere de sarcina.
Tratamentul pentru aceste tulburari emotionale si nervoase depinde strict de simptomele care apar; acestea, fie ca sint usoare sau severe, sint temporare si se pot trata cu ajutor medical si suport moral.
Orice femeie cunoaste astfel de simptome e bine sa contacteze medicul de familie sau un specialist. In astfel de situatii este indicata o evaluare medicala amanuntita, incluzind o analiza a glandei tiroidei.
Tratamentul medical "ideal" include:

• evaluarea medicala (pentru a elimina cauzele fiziologice, cum sint problemele cu tiroida);
• evaluarea psihiatrica;
• psihoterapie;
• participarea intr-un grup ce ofera suport emotional si educational.

Impactul asupra taticilor
Dupa nastere probabil ca sotia va trece printr-o perioada de indispozitie cauzata de modificari hormonale sau brusca aparitie a soacrei la usa.:-)
Pe aceasta perioada, proaspata mama va fi mai agitata, mai nelinistita, sau va avea stari de depresie, va crede ca nu este o mama buna, ca bebelusul are o boala grava, sau ca nu o mai iubesti la fel de mult. Sau va fi indispusa fara vreun motiv aparent.
Aceste indispozitii sint de multe ori de neinteles de catre tine, proaspatul tatic; si efectiv nu intelegi acest nou comportament al sotiei. Este insa important de stiut ca aceste sentimente trec la fel de usor cum au aparut, in special daca iti vei aduce un suport moral.
Daca aceste sentimente insa devin intense si persista, incurajeaza-ti sotia sa dicute cu ginecologul sau medicul de familie.
!!! Fii pregatit si tu pentru baby-blues. Chiar daca iti vine sau nu sa crezi, si proaspatul tatic poate suferi tulburari emotionale de acest gen si ele se datoreaza sentimentului de inutilitate, de frica de a nu mai fi iubit, sau de a nu mai exista in "centrul atentiei" sotiei, sau de teama de a nu putea sustine moral si financiar familia mai mare. Ca sa eviti insa aceaste ginduri implica-te de la inceput in ingrijirea nou-nascutului. Ia cite o pauza impreuna cu sotia (accepta ajutorul celor din afara) sau alaturi de prieteni, cu care poti schimba exeperiente de pe "cimpul de lupta" al paternitatii.:-)

Bibliografie:
Internet Resources;
The Children's Hosptital Guide to Your Child's Health and Development - Children's Hospital Boston;
New Father Book - What every father needs to know to be a good dad - W. F. Horn, J. Rosenberg.