sâmbătă, 29 decembrie 2007

Sa invatam sa numaram de la 1 la 100 (inventat de sotul meu)

editat la 12/21/2003

Se taie 20 de bucati de hirtie, si se capseaza in partea de sus (ca sa se poata deschide ca foile unui calendar) pe un carton, cite 10 in paralel cu restul de 10.
In partea stanga se lasa libera prima foaie si apoi, pe foile ce urmeaza se scriu cifrele de la 1 la 9 (cite o cifra pe fiecare pagina).
In partea dreapta se scrie 0 pe prima foaie si apoi cifrele de la 1 la 9 pe urmatoarele (cite o cifra pe fiecare pagina).
Pe carton, sub foi se scrie cifra 100.
Se folosesc 2 culori pentru a scrie cele doua seturi de numere.

Copilul va putea descoperi pe setul din partea stanga numerele de la 1 la 9, apoi lasind cifra 1 si 0 de pe al 2-lea set de numere din dreapta va avea 10, apoi 11, 12... Cind va ajunge la 19, va reveni la cifra 2 din setul din stanga si la 0 in setul din dreapta si mai departe 21, 22,...
In acest mod simplu, va invata logic ordinea in care vin numerele, fara sa incerce sa le invete mecanic, evitand astfel confuziile.

Sa invatam sa scriem numerele de la 0 la 9

editat la 04/12/2004

Se traseaza pe hirtie alba, colorata sau bucata de carton, 10 patrate de cca. 8-10 cm latime fiecare. Se decupeaza cartonasele si pe fiecare se scrie caligrafic cite un numar de la 0 la 9. In dreptul fiecarui numar se deseneaza sageti de genul "-->" pe verticala si orizontala care sa arate cum se traseaza acest numar. Cartonasele se pun intr-un plic.

Se alege o forma de chec, placinta sau o tava nu foarte larga si pe fundul ei se intinde un strat subtire de sare.
Se alege un numar din plic si se traseaza cu degetul aratator in stratul subtire de sare, urmarind sagetile care arata de unde se incepe. Folosind aratatorul se traseaza numarul de citeva ori pina se umple tava.

Se niveleaza stratul de sare si se extrage un alt numar din plic. Se repeta de cel putin 4-5 ori exercitiul, de fiecare data cind se exerseaza.

P.S. Acelasi exercitiu se poate aplica si in cazul Alfabetului.

Tort Diplomat (d-na Venera & mama)

editat la 12/01/2003

Varianta I

Blatul: piscoturi de sampanie
Crema: 3 oua mari, 150 ml apa, 250 gr zahar, 750 gr frisca, 13 foi sau 40 gr granule de gelatina, 150 ml lichior triplusec, 150 fructe confiate (gem din coji de portocale, coji de pepene din dulceata), 15 ml rom, 1 plic de zahar vanilat
Pentru ornat: 750 gr frisca, 3 albusuri, 6 foi de gelatina sau 18 g granule de gelatina, 100 ml apa, 150 gr zahar tos, 1 plic de zahar vanilat

Se pregatesc 2 forme de chec lungi si inguste care se tapeteaza cu o foaie de nailon subtire, indoita la colturi in unghi drept ca sa nu faca cute. Dupa aceea se aseaza lateral si la baza, piscoturile rupte dupa inaltimea formei (se aseaza vertical unul linga altul, iar la baza pot fi si rupte) si apoi se stropesc cu jumatate din cantitatea de lichior.
Intr-un vas de cca. 3 L se pune gelatina la inmuiat in apa rece, cca. 1 ora. Frisca pentru crema (tinuta la congelator 2-3 ore) se bate spuma, neindulcita, si se introduce in frigider. Frisca pentru ornat se pastreaza nebatuta, tinindu-se 2-3 ore in congelator inainte de folosire.
Dupa ce gelatina s-a inmuiat se adauga galbenusurile si restul de zahar si se bate timp de 8-10 minute (pe un alt vas cu apa clocotita) pina cind se dizolva bine gelatina si se leaga sodoul cu galbenusurile. Cind se ia de pe aburi se adauga fructele confiate si zaharul vanilat, amestecind in continuare (pe un vas cu apa rece) pina ajunge la temperatura degetului. Albusurile pentru crema se bat spuma, se adauga 150 gr zahar tos si romul, iar spuma se bate in continuare pina se intareste (sa nu cada de pe tel). Albusurile se rastoarna peste gelatina si se amesteca bine cu telul, prin rasturnare, de citeva ori, pina la omogenizare. Se adauga apoi lichiorul ramas, toata frisca rece batuta si se amesteca cu telul prin rasturnare, pina la fundul vasului, pina cind compozitia se umfla si se intareste, fara sa se granuleze. (nu se amesteca mai mult de atit).
Crema se desarta in ambele tavi, se niveleaza si se lasa la frigider 2-3 ore ca sa se inchege bine. Dupa aceea se pune cite un platou deasupra fiecarei tavi, se rastoarna si se desprinde nailonul.

Se pregateste frisca de ornat. Gelatina se inmoaie in cana cu apa rece timp de 1 ora. Se adauga zaharul si se trece cana pe un vas cu apa fierbinte, se amesteca 1-2 minute pina se topeste complet gelatina, se adauga zaharul vanilat si apoi se amesteca pe un vas cu apa rece pina ce ajunge la temperatura degetului. Frisca tinuta 2-3 ore la congelator se bate fara zahar. Din ea se ia o lingura si se amesteca, prin rasturnare, de citeva ori, cu gelatina, pina se omogenizeaza. Apoi gelatina se rastoarna peste toata frisca batuta si se amesteca totul prin rasturnare, cu lingura, pina la fundul vasului, cu miscari usoare, pina cind frisca se va intari fara sa se granuleze.

Tortul se orneaza cu frisca, cu ajutorul cornetului cu sprit crestat la virf, trasind dire ondulate astfel incit sa se vada si piscoturile de pe margine. Se lasa la rece pina la servire.

Tortul se poate face si intr-o cratita rotunda. Aceasta se tapeteaza cu felii de portocale sau kiwi la baza, iar pe margine se pun piscoturile rupte dupa inaltimea ei. Se toarna crema, si deasupra se aseaza restul de piscoturi. Tortul se lasa la frigider peste noapte si se scoate din cratita pe un platou, prin rasturnare. Apoi se orneaza cu frisca.

In afara de fructe confiate, in crema se pot pun, tocate marunt, portocale, mandarine, kiwi, banane sau capsuni.
Tortul diplomat se poate face si fara lichior, iar piscoturile pot fi stropite cu sirop de zahar sau zeama de compot (fructele se pot adauga in crema).


Varianta II.
Blatul: 3 oua, 3 linguri cu virf de zahar, 1 pliculet de zahar vanilat, 3 linguri de faina

Se separa albusurile de galbenusuri, se bat spuma, se adauga zaharul si se bate spuma in continuare pina nu mai cade de pe tel. Se adauga cite un galbenus, zaharul vanilat si apoi la sfirsit faina, care se incorporeaza prin amestecare usoara, pina la fundul vasului (pentru a nu strica bulele de aer formate).
Se toarna in forma tapetata cu ulei si faina si se coace la foc mijlociu cca. 30 de minute. Se taie in doua parti egale. Intre cele doua se pune crema de tort si deasupra se orneaza cu frisca si fructe.

Tort de portocale (d-na Venera)

editat la 12/28/2003

BLATUL:
8 albusuri se bat spuma cu 250 gr zahar (pina spuma sta lipita de tel). Se adauga treptat galbenusurile si se amesteca usor cu 160 gr faina si coaja de la o portocala. Se coace blatul la foc potrivit intr-o tava unsa si tapetata cu faina sau cu hirtie unsa. Se taie in 2-3 foi.

SIROP: 100 ml apa se fierbe cu 80 gr zahar si zeama de la o portocala. Cu acesta se insiropeaza tortul.

CREMA: 3 oua intregi se amesteca cu 200 gr zahar, 1 lingura plina cu faina, 3-4 linguri de lapte si zeama de la o portocala. Se incalzeste pe foc mic pina se ingroasa. Cind este rece se adauga coaja de la o portocala si 140 gr unt bine frecat.

Tort de mere cu frisca (reteta mamei)

editat la 01/09/2005

Ingrediente
:
- mere (8-10, de aceeasi marime daca este posibil);
- 150-200 gr zahar pentru caramel;
- 6 oua;
- 6 linguri de zahar;
- 6 linguri de faina;
- vanilie;
- 300-400 gr frisca.

Mod de preparare:
Se alege o cratita larga, emailata de preferinta, in care se aseaza merele cu codita in sus, unul linga altul (in cercuri) pentru a afla de cite avem nevoie. Merele se spala, se curata de coaja si se scobesc cu grija de seminte.
Intre timp, in cratita curata, se pun cele 150-200 gr zahar si se lasa pe foc pina se caramelizeaza (face un pic de spuma), apoi prin rasucire rapida a cratitei se intinde zaharul pe fund si cit mai sus pe peretii acesteia. Se aseaza in cratita cu caramel inca fierbinte merele curatate, in cercuri (exact ca atunci cind am determinat numarul lor), in scobitura fiecarui mar se adauga cite o lingurita de dulceata (visine, cirese, capsuni, gutui etc.) sau una de miere si se presara putin zahar deasupra, peste toate. Se da cratita cu mere la cuptor (incins in prealabil) si se lasa acolo la foc mediu cca. 1/2 de ora sau pina se coc merele (sint moi la usoara apasare).
Cind merele sint aproape coapte, se bate compozitia de blat care va fi turnata deasupra lor.

Se bat cele 6 albusuri bine (pentru a fi mai spumoase se pot adauga 3 linguri de apa rece), se dauga zaharul, vanilia si cind compozitia nu mai cade de pe tel se adauga treptat fiecare galbenus si la sfirsit faina. Cu faina nu se mai bate, doar se amesteca usor pentru a nu-i sparge toate bulele de aer.
Se scoate cratita cu mere coapte din cuptor si deasupra lor se toarna compozitia de mai sus. Se mai coace cca. 25-30 de minute (se verifica dupa primele 20 de minute, apasind usor cu degetul - daca blatul s-a copt revine rapid la forma initiala), apoi se scoate din cuptor si se rastoarna imediat pe un platou cu merele in sus (ce ramine lipit de cratita se da usor jos si adauga peste mere). Se lasa sa se raceasca.

Dupa ce blatul cu mere s-a racit, se acopera din belsug cu frisca si se orneaza dupa preferinta. Tortul se serveste rece, de la frigider.

Pofta buna!

P.S. Tortul se poate face si cu merele taiate felii groase, la fel puse la copt in tava cu caramel si acoperite cu zahar sau miere. Dar in acest caz blatul s-ar putea sa necesite insiroparea. Aceasta se poate face cu suc de mere sau cu sirop de caramel (3-4 linguri de zahar se caramelizeaza si cind sint gata se adauga imediat 1 cana de apa rece peste ele; daca nu-i dulce siropul, se mai adauga zahar).

Sos de brinza (cascaval)

editat la 05/13/2004

Se urmeaza aceleasi etape ca pentru pregatirea Sosului alb.
Cind sosul s-a ingrosat se adauga 1 cana si 1/2 de brinza sau cascaval dat prin razatoare.
Se serveste peste legume fierte.

Sandwich cu sparanghel si sos de brinza

editat la 05/16/2004

1/2 kg de sparanghel pregatit ca in una din aceste sos de brinza (cascaval)

Sparanghelul gatit se pune pe piinea prajita si deasupra se acopera cu sos de brinza (cascaval).

Sos alb (pt. legume fierte)

editat la 05/13/2004

2 linguri de unt sau margarina
4 linguri de faina
1/2 lingurita piper
2 cani de lapte

Se topeste untul sau margarina intr-un vas, la foc mic. Se adauga faina si piperul si se amesteca bine, pina devine totul uniform. Se ia de pe foc.
Se adauga treptat lapte si se repune vasul pe foc, se lasa sa fiarba la foc mic pina se ingroasa.
Se adauga apoi peste legumele fierte.

Sarmale in foi de varza sau de vita de vie

editat la 12/18/2003

Prepararea foilor: Indiferent daca se folosesc foi de varza acra sau cruda, se opteaza pentru cele mai subtiri, cu nervuri cit mai mici ca sa fie usor de impachetat. Nervura groasa (cu care se prinde de cotor) se taie si se pastreaza pentru tocat. Pentru sarmalute mici, aspectuoase, foile de varza sau de vita de vie se taie pe jumatate (la foaia de vita se indeparteaza codita). Daca varza este prea acra, foile se dau in clocot 2-3 minute si se lasa la scurs. La fel se procedeaza cu foile de vita de vie conservate la borcan (de cele mai multe ori foarte sarate), sau cu cele crude (acestea se oparesc doar 1-2 minute in apa clocotita). Capatina de varza cruda se scobeste cit mai adinc la cotor si se introduce intr-o oala in care fierbe apa cu sare si 2-3 linguri de otet. Se lasa sa fiarba in oala pina ce foile incep sa se desfaca usor. Se scoate si se lasa la racit si la scurs.

Umplutura: 1 kg de carne tocata (porc, vita, pasare, sau amestec intre ele), 2 pumni de orez spalat si scurs bine, 2-3 cepe tocate marunt, cimbru, verdeata (patrunjel, marar), piper macinat, sare dupa gust, vegeta (dupa preferinta)

Se amesteca toata ingredientele foarte bine si se incepe rularea sarmalelor. Se intinde foaia de varza (vita de vie) pe masa sau pe un tocator, se pune o lingurita (sau mai putin, depinde de marimea sarmalelor dorite) de umplutura, se aduc capetele laterale ale foii peste umplutura si se ruleaza apoi sarmaua. Varza ramasa dupa rularea tuturor sarmalelor se toaca marunt si 1/2 se aseaza pe fundul oalei, 1/2 deasupra sarmalelor. Peste varza tocata asezata pe fundul oalei se aseaza bucatele de costita sau de sunca afumata, apoi sarmalele pe straturi, si deasupra restul de varza tocata. Se amesteca 1-2 linguri de pasta de tomate cu putina apa (sau 4-5 linguri de suc de rosii) si se pun deasupra sarmalelor. Apoi se adauga apa cit sa cuprinda toate sarmalele. Fierberea se face mai intii la foc mijlociu, cind incep sa fiarba se lasa focul la mic si se lasa asa cca. 2-3 ore, partial acoperite cu capac.
Fierberea sarmalelor se poate face si in oala sub presiune, calculind cca. 45 de minute din momentul ridicarii ventilului de presiune.

Sarmalele se servesc cu smintina si deobicei insotite de piftie.

Sarmalele in foi de vita se pot face si cu sos: 2 linguri de faina amestecata cu putina apa si smintina, se adauga la sarmalutele fierte si se da in clocot citeva minute. Eu prefer sa le bag dupa fierbere la cuptor, sa faca un pic de coaja crocanta si buna.

Pont: pentru un gust mai bun, acrisor, in cazul in care nu gasiti foi de varza murata puteti adauga in loc de varza tocata cruda, varza murata de la borcan, bine scursa si eventual spalata in 2-3 ape.

Salata de boeuf

editat la 07/27/2004

3-4 morcovi
2-3 radacini de pastarnac
1-2 radacini de telina
4-5 cartofi
4-5 linguri de mazare (de la conserva sau fiarta cu celelalte legume)
1 piept de pui, sau 250-300 grame carne vita sau de porc
4-5 castraveti murati sau gogosari (depinde cat de acra va place sa fie salata)
2-3 oua
ulei
sare, piper
mustar

Se pune carnea la fiert, se ia spuma (se mai lasa un pic sa fiarba separat), apoi se adauga legumele si se lasa sa fiarba toate. Se opreste focul cind legumele sint patrunse, fara sa se farame, se scot intr-o sita, se scurg de zeama si se pun la racit. Eu fierb mai intii 15-20 de minute carnea in kukta (oala sub presiune), apoi adaug legumele si le fierb 15 minute impreuna cu carnea. Din zeama fac apoi supa cu galusti sau cu taitei.

Intre timp se face maioneza fie din galbenusuri nefierte, fie se adauga si 1-2 fierte. Ca maioneza sa nu se taie se pot adauga citeva picaturi de apa rece cind se amesteca galbenusurile (din care se formeaza mai intii o pasta uniforma), sau se pune 1 lingurita de mustar. Apoi se adauga treptat, cite putin, uleiul si se amesteca bine. Daca maioneza este prea groasa se mai adauga citeva picaturi de apa rece, care o subtiaza.
O parte din maioneza se pastreaza pentru ornat, restul se pune peste legumele tocate cu mustar, piper si sare dupa gust.

Legumele se taie cubulete mici, la fel carnea si muraturile, apoi se amesteca cu maioneza si restul. Se amesteca prin rasturnare ca sa nu se terciuiasca prea rau. Se pune intr-un vas si se acopera cu restul de maioneza, se orneaza apoi cu felii de albus de ou, cu muraturi, patrunjel verde, ridichi sau masline... dupa preferinta.

La salata de boeuf se poate pune si un mar dat prin razatoare, ii da un gust deosebit... incercati mai intii separat sa vedeti daca va place.

Prajitura Tiramiseu (d-na Venera)

editat la 01/01/2004

2 pachete de piscoturi se inmoaie in 3 cesti de cafea neagra in care s-a adaugat rom si zahar (se poate folosi si Nessquik dizolvat in apa sau lapte ca sa poate minca si copiii).

Separat se bat 5 albusuri spuma, iar galbenusurile se freaca cu 5 linguri de zahar, esenta de vanilie si 1/2 cutie de frisca lichida (~ 500ml ... whipped cream in US).

Se amesteca apoi albusurile spuma si galbenusurile frecate.
Intr-o tava sau platou inalt se pune un rind de piscoturi, unul de crema pina se termina totul. Se orneaza cu frisca si fructe.

Prajitura cu rom (reteta mamei)

editat la 12/28/2003

300 gr zahar, 8 oua, 300 gr faina


Se bat spuma albusurile, se adauga zaharul si se bate bine pina ramine spuma pe tel, se pun pe rind galbenusurile si se adauga faina amestecind usor. Se coace la foc mediu in tava unsa si tapetata cca. 30-40 de minute (cind se apasa cu degetul sa revina repede la forma initiala). Se lasa sa se raceasca si se taie in doua ca la blatul de tort.

1/2 din blat se sfarima si se stropeste cu 1-2 lingurite de esenta de rom. Se adauga 10 gr zahar farin, 200 gr unt, 200 gr nuca macinata.

Se unge foaia ramasa cu gem, apoi se adauga crema facuta si deasupra se puna glazura de ciocolata (100 gr ciocolata topita pe foc cu putina apa sau in cuptorul cu microunde).

Prajitura cu ness sau cacao (reteta mamei)

editat la 12/30/2003

ALUATUL:
250 gr nuca macinata, 250 ml apa, 250 gr zahar si 3 linguri de cacao se amesteca si se fierb pe foc mic pina se obtine o pasta nu prea groasa. Dupa ce se raceste se adauga pe rind 6 galbenusuri si se amesteca. Se adauga apoi albusurile batute spuma, 2 linguri faina si 1 lingurita bicarbonat. Se coace la foc potrivit in tava unsa si tapetata cu faina. Se lasa sa se raceasca.

CREMA: Se freaca 200 gr unt cu 100 gr zahar pudra, se adauga 100 gr nuci macinate, 2 oua intregi, 2 linguri de ness (cacao).
Se pune crema deasupra foii coapte in tava si se da la frigider.

Prajitura cu cacao (reteta mamei)

editat la 01/01/2004

250 gr unt (margarina), 250 gr zahar, 300 gr faina, 4 oua, cacao


Untul se freaca spuma, se adauga treptat galbenusurile, apoi zaharul, cacaoa, faina, si la sfirsit albusurile batute spuma. Se pune esenta de vanilie sau rom. Se coace in tava unsa si tapetata cu faina. Se taie calda si se pudreaza cu zahar.

Piftia de porc

editat la 12/12/2003

2 ciolane de porc (cca. 2 kg)
1/4 kg sorici sau 2-3 picioare de porc
1 ceapa (50 g)
5-6 catei de usturoi
10 boabe de piper
1 lingurita rasa sare


Daca se face mai multa piftie se mai pot pune la fiert capul cu urechi si alta carne slaba de porc. Picioarele sau alte bucati de carne cu sorici se pirlesc un pic in flacara si se spala cu jet de apa, fara sa se tina in apa rece. Carnea se pune la fiert in apa rece (apa sa depaseasca nivelul ei cu 7-8 cm), se adauga piperul, sarea (ca sa coaguleze spuma) si ceapa intreaga. Pentru a evita tulburarea, piftia se fierbe de la inceput la foc mic, fara clocote, cu capacul dat putin la o parte. Se fierbe cca. 4-5 ore pina cind carnea se desprinde de pe oase si lichidul ajunge la nivelul ei.

Daca se foloseste oala sub presiune, se pun toate in oala si se acopera cu apa cit sa le acopere pe toate bine. Se fierbe cca. 2 ore la foc mic, calculate din momentul in care apar primii aburi la ventil.
Oala sub presiune se lasa inchisa sa se raceasca pina a 2-a zi. Se culege grasimea de deasupra si se studiaza gradul de coagulare al supei. Daca s-a inghegat prea mult se mai dilueaza cu apa clocotita in prealabil, turnata peste piftie, iar apoi totul se repune pe foc ca sa se lichefieze fara sa dea in clocot.
Carnea se scoate si se pune in castroane. In supa se pune usturoiul taiat marunt si sare, dupa gust, si se amesteca usor cu lingura cit sa nu se tulbure. Se strecoara si se rastoarna peste carne. Dupa ce s-a racit, formele se pun in frigider si se laca cel putin 3-4 ore. Inainte de servire se incearca scoaterea piftiei din forme cu un cutit, trecut usor cu lama pe la margine. Se rastoarna apoi pe un platou de servire. Daca piftia nu se desprinde, se inveleste forma cu un servet udat cu apa fierbinte si se lasa 1-2 minute, apoi piftia se va desprinde imediat.
Se poate orna cu masline, gogosari sau dupa preferinta.

Cum fac eu piftia?
Iau 2-3 ciolane de porc, si citeva bucatele de carne slaba, le pun sare, piper, ceapa si 2-3 morcovi intregi si, cind am, si 1-2 lingurite de Vegeta, acopar totul cu apa, chiar 2 cm mai multa. Le fierb doar in oala sub presiune. Racesc oala, scot morcovul si il tai rondele pe care le pun pe fundul formelor, desfac carnea de pe oase si le pun in forme, pun usturoiul in zeama, o dau in clocot o data si apoi o strecor si pun deasupra carnii. Racesc si las in frigider peste noapte formele, iar cind le servesc le rastorn si-s tare aspectuoase cu acel morcov taiat rondele.

Pasca (reteta Olgai)

Aluat:
3 linguri de smintina
150 gr unt
250 gr faina
1 virf cutit sare
Se amesteca bine toate timp de citeva minute si se da la rece aluatul acoperit, cca 2 ore.
Se unge sau nu o forma (rotunda, patrata sau de cozonac), se intinde aluatul si se toarna compozitia.

Umplutura:
Brinza dulce (500-800 gr, dupa preferinta)
2-3 oua
2-3 linguri de zahar (sau dupa gust)
1 lingurita coaja rasa de lamiie
vanilie
1 pumn de stafide
Optional se pot adauga 1-2 linguri de nuci tocate si 2 linguri de gris.

Se bat oualele (cu telul, mixerul sau blenderul Zizee ) sa faca un pic de spuma, se adauga zaharul, brinza si restul.
Se toarna compozitia in forma in care s-a asezat deja aluatul. Deasupra se pot face grilaje din aluat, impletitura sub forma de coronita deasupra sau o cruce.

Ponturi: Se poate face si cu cottage cheese, alegeti-l pe cel mai putin sarat. Eu prefer brinza Ricotta, care-i nesarata, asemanatoare cu urda romaneasca dar mai moale si folosesc din ea o cutie mare. In loc de nuci folositi Pecans care dau un gust deosebit.

Pandispan cu gem si ciocolata (reteta mamei)

editat la 01/01/2004

6 oua, 6 linguri de zahar, 6 linguri de faina, vanilie

Se bat bine albusurile (daca adaugati 3 linguri de apa rece pandispanul va fi mai pufos), se adauga zaharul si se bate pina spuma ramine pe tel, apoi se adauga galbenusurile unul cite unul si la sfirsit faina amestecindu-se usor (ca sa nu se sparga bulele de aer formate). Se pune in tava unsa si tapetata cu faina si se coace cca. 30-40 de minute. Se lasa sa se raceasca.

Se amesteca gem cu frisca (200-300 gr), se pune peste blat si apoi glazura de ciocolata si eventual nuca farimitata deasupra.

Ecler - cojile (I si II)

editat la 12/16/2003

Ecler I


550 ml apa, 180 ml ulei, 2 lingurite zahar, putina sare, 250 gr faina, 6 oua

Se pune la fiert apa, uleiul, zaharul, sarea si cind aproape da in clocot se pune faina. Se lasa sa se raceasca, apoi se adauga pe rind cite un ou, pina se incorporeaza complet. Se taie o punga de plastic la un colt si se pun in tava unsa cojile de ecler.
Cuptorul trebuie sa fie incins, iar dupa ce cojile s-au copt, se mai lasa putin in cuptor, la foc mic, ca sa se usuce bine.
Cojile se umplu cu crema de vanilie sau cu compozitie de aperitiv.


Ecler II

200 gr faina, 100 ml ulei, 200 ml apa, 5-6 oua

Apa cu uleiul se fierb, se adauga faina, se amesteca si se adauga pe rind 5-6 oua. Pe tava unsa cu ulei se pun cojile, apoi se coc la foc iute.

Crema de vanilie (I si II)

editat la 12/16/2003

Crema de Vanilie I


1 L lapte, 200 gr faina, 2-3 oua, 200 gr zahar, vanilie, esenta de rom

Se fierbe 1/2 din lapte, se adauga zaharul, oualele amestecate cu faina si restul de lapte si se pune pe foc amestecind in continuu. Rece i se adauga arome.
Se pune in ecleruri si sa pudreaza sau se dau cu ciocolata (100 gr ciocolata + 30 ml ulei se topeste la foc mic).



Crema de Vanilie II

1 L lapte, 4 oua, 5 linguri cu virf de faina, 300 gr zahar, vanilie, 1 pachet de unt (margarina)

4 galbenusuri frecate cu 150 gr zahar si faina se amesteca cu 250 gr lapte si se toarna intr-o cratita in care se afla 750 ml lapte fierbinte. Se amesteca pina se ingroasa. Se raceste un pic crema si se adauga untul taiat in bucatele, apoi dupa ce s-a racit bine se adauga si albusurile batute spuma cu 150 gr de zahar si vanilie.

Crema de vanilie se poate adauga intre foi de prajitura, la tort, ecler sau cremsnit.

Pont: Daca se inlocuiesc 2 linguri de faina cu 2 linguri de cacao se poate face crema de cacao.

vineri, 28 decembrie 2007

Crema de ciocolata

editat la 12/28/2003

100 gr ciocolata se topeste in putina apa. 4 galbenusuri sau 2 oua intregi se freaca cu 200 gr zahar si apoi se amesteca cu ciocolata topita. Se fierbe pina se ingroasa putin. Se lasa sa se raceasca.

300 gr unt se freaca spuma si se amesteca cu compozitia de mai sus. Se foloseste pentru tort sau foi.

Crema caramel

editat la 12/28/2003

150 gr zahar se topesc si se adauga 150 gr miez de nuca nefarimat. Se rastoarna pe un fund de lemn bine uns cu margarina rece. Dupa ce s-a racit se piseaza.

120 gr zahar se freaca cu 200 gr unt, se adauga treptat 4 galbenusuri, esenta de vanilie, coaja de lamiie si se pun la foc mic pina se ingroasa. Cind este inca calduta se adauga nucile caramelizate si crema se pune intre foi sau la tort.

Cozonac (reteta matusii de la Brasov)

editat la 04/09/2003

ALUAT : 1 kg faina, 500 ml lapte, 200 ml ulei caldut, 300 gr zahar, 60 gr drojdie de bere (3-4 linguri de drojdie uscata), 3 oua frecate cu sare, vanilie, coaja de la o lamiie.

UMPLUTURA: 300 gr nuca macinata, 200-300 gr zahar (dupa cit va place sa fie de dulce), cacao dupa cum vreti sa fie de inchisa crema (2-3 linguri), stafide. Daca doriti puteti bate 2 albusuri spuma si in ele adaugati cacao, zahar, nuci. Galbenusurile le pastrati sa ungeti cozonacii pusi la copt.

PREPARAREA: Se pune faina intr-un lighean si se face un loc la mijloc in care se toarna 200ml lapte caldut, amestecat cu drojdia (chiar daca nu-i perfect omogenizat, nu-i bai). Aceasta maia se acopera cu un strat de faina si se lasa ligheanul la cald sa creasca acoperit cu un servet (nu faceti peste 25°C in casa, ca vor creste si la 22°C, mai ales daca ii faceti cu ingredientele din US:-). Laptele ramas (300ml) se pune la fiert cu zaharul, lamiia si vanilia (un baton daca aveti, daca nu esenta sau vanilina). Peste faina din lighean se adauga laptele caldut, ouale, si putin ulei. Se framinta totul cca 10-15 minute si se adauga treptat uleiul (care trebuie sa-l simtiti caldut la mina), dupa ce ati terminat cu el mai framintati 5 minute si apoi se acopera ligheanul si se lasa la crescut, la caldura (22-23°C cam pentru 1hr). Cind volumul s-a dublat, se pune in tavi. Sa fie doar pina la 1/2 din tava, caci se mai lasa la crescut si in ea (sa nu-l lasati sa depaseasca marginea tavii).

Tavile de cozonac se ung bine de tot cu margarina. Pe planseta se toarna ulei si pe miini, se intind 2 foi groase, peste care se pune umplutura. Se ruleaza, se impacheteaza in 2 si se rasucesc intre ele ca si pe sfoara si se pun in forme, unde se mai lasa un pic ca sa mai creasca. Puteti sa intindeti si doar o foaie pentru fiecare cozonac, intindeti nuca si apoi il rulati si-l puneti in tava.
Inainte de a-i baga in cuptor se ung cu ou (eventual galbenus ramas de la umplutura) batut si se presara zahar tos deasupra.
Se coc la foc mic 45 de minute (350-375°F), dar va mai uitati la ei din cind in cind ca sa nu se arda.

Pont: Reteta este pentru 2 cozonaci mari in RO; iar daca tavile sint mai mici, ca in US, ies 3; sau 3 cozonaci un pic mai mici si o pasca frumoasa in tava de cozonac. Din acest aluat se poate face si pasca si cozonac.

Covrigei cu nuca

editat la 12/01/2003

Cu aluatul pentru Globulete cu dulceata se pot modela suluri de grosimea unei macaroane, care, apoi, se taie in bucati de 5-6 cm lungime. Fiecarei bucati i se unesc capetele si se formeaza covrigei. Acestia se ung pe deasupra cu ou batut cu furculita si se trec prin nuca macinata sau tocata. Se aseaza in tava la distante de 1 cm unul de celalalt si se coc la foc mijlociu cca. 15 minute.
Se tavalesc apoi prin zahar pudra amestecat cu zahar vanilat.

Globulete cu dulceata

editat la 12/01/2003

250 gr faina, 150 gr unt, 100 gr zahar, 3 galbenusuri, un virf de cutit sare fina, coaja de lamiie, 50 gr nuci macinate, 20 ml rom (sau doar esenta)


Se freaca untul cu zaharul, se adauga romul, sarea si coaja de lamiie, si apoi, pe rind, galbenusurile, iar la sfirsit faina. Aluatul se amesteca bine cu lingura si apoi cu mina evitindu-se framintatul. Se da 30 de minute la rece. Dupa aceea se ia cite o bucata si se ruleaza sul de diametru 2 cm, care apoi se taie in bucatele de 2 cm lungime fiecare. Din fiecare bucatica se modeleaza o bila, in mijlocul careia se apasa cu degetul pina se formeaza o gropita. Se ung bilele deasupra cu putin albus batut cu furculita si se dau prin nuca macinata. Se aseaza in tava neunsa la distante de 2 cm si se coc la foc mijlociu cca. 20 de minute.
Dupa ce s-au racit, in fiecare gropita se pune cite o cireasa sau visina din dulceata. Nu se vor pudra cu zahar.

Chec (reteta mamei mele)

editat la 06/24/2004

6 oua
400 gr zahar
6 linguri de apa
7 linguri ulei
300 gr faina
1-2 linguri de cacao (dupa preferinta)
nuca, rahat sau stafide (dupa preferinta)
vanilie, migdale sau rom

Se pune pe foc mic si se face un sirop apa+zahar. Se bat albusurile spuma, se adauga incet siropul fierbinte si se bate in continuare, se adauga apoi galbenusurile unul cite unul, uleiul putin cite putin, faina, mirodeniile, nuca, stafidele etc. Se tapeteaza 2 tavi de chec si se toarna compozitia in acestea. Se pastreaza 1/4 din compozitie si se amesteca cu cacaoa, apoi se pune in tavi pe mijloc, si se amesteca usor cu coada unei linguri. Se baga cele 2 tavi in cuptorul preincalzit si se coace cca. 45 de minunte la foc mijlociu. Se lasa cca. 5-10 minute in tava dupa coacere si apoi se scoate usor cu lama unui cutit. Se pudreaza si se lasa sa se raceasca.

Aperitiv cu oua sau castraveciori

editat la 12/28/2003

2-3 oua fierte bine
2-3 castraveciori murati
4-5 felii subtiri de carne (porc de preferat) cit palma, cel putin


Ouale curatate de coaja sau castraveciorii se infasoara bine in fiecare bucata de carne si pe aceasta se infasoara ata multa, cit sa fie perfect inchisa (chiar si papiota, dar e mai greu de eliminat apoi ca-i ata prea subtire).
Se prajesc bucatile de carne in putin ulei si apoi se acopera cu apa si se pun la fiert. Se adauga condimente: sare, piper, vegeta, foi de dafin, cimbru, etc. Se fierb 1 ora sau 1 ora si 1/2 (in oala sub presiune vor fierbe in maxim 30 de minute).
Se scot, se racesc un pic si se scot atele. Se lasa sa se raceasca bine si se taie apoi in felii fiecare bucata. Daca doriti sa le pastrezi la frigider se pun intr-o punga bine inchisa, ca sa nu se usuce.

Aperitiv cu cascaval si sunculita

editat la 10/22/2002

300 gr cascaval
300 gr sunculita (parizer, ceafa, piept de curcan, de pui, orice folositi ca mezel ...nu salam)
4 oua
200 gr smintina
2-3 linguri de faina

Se rade cascavalul prin razatoarea mica si mare. Sunculita se taie cubulete. Se freaca galbenusurile cu furculita, se adauga faina, smintina, cascavalul, sunculita, si apoi albusurile batute spuma. Se toarna intr-o forma de chec tapetata cu faina si se coaca cca. 1 ora la foc potrivit. Dupa ce sa raceste se taie ca pe chec si se serveste ca aperitiv.

Sufleu de dovlecel

editat la 08/13/2003

3 cani de dovlecel taiat cubulete
1 cana de crutoane mici
1 cana de brinza sau cascaval ras
2 linguri de unt topit sau margarina
2 linguri de ceapa tocata marunt
2 oua batute

Se combina toate ingredientele si se amesteca bine.
Se pune compozitia intr-o cratita bine unsa si acoperita cu folie de aluminiu sau capac. Se coace la foc mijlociu circa 1 ora.

Ies 4 portii.

Sufleu de conopida

editat la 07/13/2003

500 gr. ciuperci (crude sau de la conserva) taiate felii
1 ceapa mai mare tocata marunt
1 conopida taiata in bucatele
3 catei de usturoi
1 lingura de ulei
2-3 cani de orez fiert
500 gr. cascaval sau brinza data prin razatoare

Se calesc ciupercile, ceapa, conopida si usturoiul in ulei, la foc mediu pentru 5-10 minute.
Se amesteca toate ingredientele si se pun intr-o tava unsa cu ulei sau unt si tapetata cu faina.
Sufleul se coace acoperit, la foc mediu, circa 30 de minute.

Ies circa 5-6 portii.

Sparanghelul

editat la 05/13/2004

Sparanghelul se spala si apoi se taie cca. 2-3 cm mai jos de virf (partea tare trebuie indepartata). Modul cel mai indicat de fierbere este in oala sub presiune (kukta) cu 1 cana de apa pentru 4-7 minute, pina se inmoaie. Se poate pune si la cuptorul cu microunde cu 2-3 linguri de apa, semi-acoperit pentru cel putin 3-4 minute. Se serveste alaturi de alte legume sau garnitura la friptura.

Un mod mai "delicios" de pregatire a sparanghelului il constituie inabusirea lui in unt. Se topeste 1 lingura de unt, se adauga sparanghelul spalat si taiat si se lasa acoperit (se verifica din cind in cind) pina se inmoaie, fara sa se terciuiasca, apoi se adauga sare dupa gust si se serveste cald.

Shakes

editat la 10/11/2003

I) 1 banana
200 ml lapte

Se striveste bine banana cu furculita si apoi se amesteca pina devine spumoasa, se adauga treptat laptele si se serveste de preferinta rece.
Va iesi mult mai bine daca aveti un blender.:-)

II) 1 banana
1 iaurt simplu sau cu fructe
2-3 capsuni, bucatele de kiwi sau ananas
zeama de la o portocala, mandarina sau grapefruit

Banana se striveste si amesteca pina devine spumoasa, se adauga treptat zeama de portocala, apoi iaurtul si in final restul de fructe.
Cu blenderul se pot prepara mai repede.

Puteti adauga orice fruct taiat in bucatele, iaurt, lapte, inghetata. Nu uitati ca la blender sa existe macar o sursa mai lichida!

Prajitura cu fructe rapida

editat la 06/06/2004

2 oua
8 linguri de lapte
8 linguri ulei
10 linguri faina
10 linguri zahar
1 pachetel praf de copt
vanilie, esenta de migdale sau rom
700-800 gr fructe (se pot pune si mai putine) - mere rase, visine, cirese, caise sau piersici taiate in bucatele etc.

Se bat albusurile spuma, se adauga zaharul, galbenusurile, laptele, uleiul, praful de copt, faina, mirodenii si la sfarsit fructele.
Se pune totul in tava unsa si tapetata cu faina, se coace cca. 30 de minute, se pudreaza la sfarsit.

Eu fac reteta dubla, iar cantitatile urmatoare sint si pentru fetele din America:
4 eggs
1 cup milk
1 cup sunflower or canola oil (or butter)
1 & 1/2 cup sugar
1 tsp. baking powder
1 & 1/2 cup all-purpose flour

Pont: eu prefer sa pun unt topit in loc de ulei, care trebuie sa nu fie fierbinte, prajitura este mult mai gustoasa.
O recomand in special copiilor, este pufoasa, nu se usuca si este usor de mancat.
Pofta buna!

Placinta cu morcov si brinza (cascaval)

editat la 07/22/2003

2 cani de morcov dat prin razatoare
4 oua
1/4 cana de lapte
1 lingura de ceapa tocata marunt
1 catel de usturoi pisat (facultativ)
1/2 cana de cascaval sau brinza date prin razatoare
1/8 lingurita de piper macinat (facultattiv)

Se fierb morcovii acoperiti cu apa cca. 5 minute si se strecoara.
Se bat oualele, se adauga laptele, ceapa, usturoiul si piperul.
Se amesteca morcovii cu cascavalul ras si se pun intr-o forma unsa cu unt sau margarina. Deasupra se toarna compozitia cu oua si lapte.
Se da la cuptor, la foc mediu, cca. 30-35 de minute sau pina lama cutitului cu care se incearca la mijloc iese curata.

Ies cca. 4-5 portii.

Placinta cu carne (brinza, mere)

editat la 02/16/2003

ALUAT:
100ml lapte, 1 lingura drojdie, 200gr. unt (margarina), 450gr. faina, 2 oua intregi 1 galbenus (albusul se bate spuma si se unge placinta inainte de a fi bagata in cuptor)
Se face o maia din lapte caldut si drojdie si se lasa deoparte pt. 1/2 ora. Se adauga apoi oualele, untul, faina si se framinta bine (nu exagerati) si se tine apoi la frigider timp de 1/2 ora.
Se intinde o foaie, se aseaza in tava unsa si tapetata cu faina, se pune umplutura si apoi deasupra cealalta foaie.

UMPLUTURI:
I) 2 cepe, 3/4 kg carne tocata (pui sau vita pt. cei mici), 1 pahar mare de piure de cartofi, patrunjel, 1 lingurita Vegeta (sau doar putina sare, de gust)
Se caleste un pic ceapa (sau doar un pic inabusita cu apa), se adauga carnea tocata si se lasa sa fiarba bine, apoi condimentele. Se amesteca apoi cu piureul si se pune in tava.
II) 2-3 oua batute, brinza sarata sau dulce (1/2 kg), zahar sau sare dupa gust, patrunjel sau vanilie si stafide, dupa cum vreti placinta (dulce sau sarata)
III) 5-6 mere date prin razatoare, amestecate cu 2-3 linguri de zahar si un pic de scortisoara.

Dovlecei cu brinza

editat la 10/16/2002

- 3-4 dovlecei curatati de coaja si taiati cubulete
- 500 grame brinza sau cascaval dat prin razatoare
- 3-4 oua
- 3 linguri de smintina sare

Se fierb dovleceii atit cit sa nu se farime, se scurge apa. Se unge o tava cu unt (margarina) si se tapeteaza cu faina sau pesmet. Se bat ouale cu furculita, se adauga brinza, 2 linguri de smintina, sare dupa gust. Se pune un rind de dovlecei, apoi compozitia cu brinza si deasupra alt strat de dovlecei. Se bate un ou cu 1 lingura de smintina si se toarna deasupra. Se mai poate presara si un pic de cascaval ras.

In loc de dovlecei puteti folosi o conopida (un pic de brocoli ii va da un gust mai bun), spalata, rupta in buchetele mici si fiarta cit sa nu se inmoaie foarte rau. Se procedeaza la fel ca si in cazul dovleceilor.
Deasemenea se pot folosi orice tip de paste fainoase, sau cartofi fierti la aceeasi umplutura de brinza.

Ponturi:
- eu folosesc o cutie de cottage cheese (nu mai pun smintina si in compozitia) si un pic de ceddar cheese ras;
- deasupra, peste oul cu smintina, presar parmezan.

Dovlecei cu brinza

editat la 10/16/2002

- 3-4 dovlecei curatati de coaja si taiati cubulete
- 500 grame brinza sau cascaval dat prin razatoare
- 3-4 oua
- 3 linguri de smintina sare

Se fierb dovleceii atit cit sa nu se farime, se scurge apa. Se unge o tava cu unt (margarina) si se tapeteaza cu faina sau pesmet. Se bat ouale cu furculita, se adauga brinza, 2 linguri de smintina, sare dupa gust. Se pune un rind de dovlecei, apoi compozitia cu brinza si deasupra alt strat de dovlecei. Se bate un ou cu 1 lingura de smintina si se toarna deasupra. Se mai poate presara si un pic de cascaval ras.

In loc de dovlecei puteti folosi o conopida (un pic de brocoli ii va da un gust mai bun), spalata, rupta in buchetele mici si fiarta cit sa nu se inmoaie foarte rau. Se procedeaza la fel ca si in cazul dovleceilor.
Deasemenea se pot folosi orice tip de paste fainoase, sau cartofi fierti la aceeasi umplutura de brinza.

Ponturi:
- eu folosesc o cutie de cottage cheese (nu mai pun smintina si in compozitia) si un pic de ceddar cheese ras;
- deasupra, peste oul cu smintina, presar parmezan.

Combinata

editat la 11/03/2002

200-300 grame spanac fiert si scurs
4-5 oua
5-6 linguri de cascaval sau brinza rasa
2-3 linguri de smintina
pesmet
unt
sare

Spanacul nu trebuie tocat marunt, ci doar in bucatele mai mici (depinde si de virsta copilului).
Se bat cu furculita oualele, se adauga brinza, smintina, spanacul si sarea. Se unge o tava (in functie de cantitatea care va iese) cu unt si se tapeteaza cu pesmet. Se toarna compozitia si se presara deasupra pesmet. Se da la cuptor, la foc mediu, pentru cca. 1/2 ora. Se lasa sa se raceasca citeva minute si se serveste calda.

Ponturi: - eu inlocuiesc sarea cu 1 lingurita de Vegeta, in functie de cit de sarata este brinza. In loc de pesmet se poate folosi si faina, dar doar pt. tapetat tava. Deasupra puteti presara si parmezam marunt. Puteti inlocui smintina cu lapte daca doriti.

Budinca de gris

editat la 10/16/2002

Ingrediente:
- 4 oua
- 7 linguri de zahar
- 6 linguri de gris
- 1 L lapte
- coaja de lamiie, esenta de vanilie
Se separa albusurile de galbenusuri. Albusurile se bat spuma foarte bine. Galbenusurile se freaca cu 4 linguri de zahar, se adauga cele 6 linguri de gris si apoi albusurile, amestecind usor. Amestecul se toarna intr-o forma unsa cu un pic de unt sau margarina (tava inalta de 2L sau un vas inalt de Yena de acelasi volum). Se da la cuptor la foc mediu pentru cca. 15-20 minute.
In paralel se fierbe 1L de lapte cu 3 linguri de zahar, coaja de lamiie si vanilia. Cind compozitia din cuptor este coapta (se verifica prin apasare usoara cu degetul) se adauga usor laptele si se mai lasa la cuptor 5-10 minute. Se serveste cald sau rece cu sau fara sirop sau dulceata.

Prima branzica

editat la 10/14/2002

La 1/2 L lapte de vaca se adauga 4 tablete de Calcium lacticum in momentul cind clocoteste. Se mai lasa laptele la foc mic 2-3 minute, timp in care se va brinzi.
Se obtine o brinza mai moale si se trece prin sita de ceai sau se pune in tifon curat, la scurs.
Se incepe cu cite o lingurita adaugata intr-un piure de fructe sau in cel de legume (cartofi).

Tabletele de calciu se pot inlocui cu 1-2 lingurite de zeama de lamiie.

Prima supa de legume

editat la 10/14/2002

- 500 ml de apa
- 250 grame de zarzavat (legume) din care:
- morcov taiat rondele (mai mult),
- albitura (pastirnac, radacina de patrunjel),
Dupa o saptamina se introduc treptat:
- cartof,
- conopida,
- ardei gras,
- putina ceapa,
- dovlecel,
- salata,
si cu incepere de la 5-6 luni un pic de rosie data prin strecuratoare (ca sa eliminati coaja si semintele).

Se fierb pina se patrund bine, iar apa care scade la fiert se completeaza in permanenta astfel incit la final sa fie aceeasi cantitate de la inceput.
Se paseaza totul si se trece prin sita de 2 ori. Se face supa proaspata in fiecare zi.
Se poate adauga putin zahar sau foarte putina sare pentru gust.
Se introduce progresiv la masa de prinz.

Recomandare:
- sa evitati risipa de legume, zilnica, faceti o supa concentrata si puneti-o la congelator in formele pentru cuburi de gheata;
- zilnic scoateti 1-2 cubulete la care adaugati apa.

Vulpita si tigrul (poveste chinezeasca)

editat la 06/09/2004

Intr-o zi Vulpita se juca singura prin padure cand deodata un tigru a sarit dupa un copac.
"Mmmm," a spus tigrul. "Am sa te mananc!"
Vulpita era speriata, dar si-a pastrat calmul. Repede si-a construit un plan in gand.
"Imi pare rau, domnule Tigru, dar nu ma poti manca," i-a spus ea.
"Si de ce nu?" a intrebat surprins tigrul.
"Pentru ca sant foarte importanta," a spus Vulpita. "De fapt, sant regele acestei paduri. Toate animalele sant asa de inspaimantate de mine, incat fug din calea mea cand ma plimb."
Tigrul era suspicios. "Cum pot stii ca-mi spui adevarul?" intreba el.
"Foarte usor," a raspuns Vulpita. "Mergi in spatele meu in timp ce ma plimb prin padure. Si ai sa vezi cu ochii tai ce importanta sant."
Si Vulpita a plecat cu tigrul mergand in spatele ei.
Curand au ajuns aproape de un cerb ce se juca in jurul copacilor. Cand cerbul a vazut Vulpita, nu i-a acordat nici o atentie. Dar cand a vazut tigrul, a fugit in tufisuri exact cum banuia Vulpita ca va face.
"Ai vazut?" a intrebat Vulpita. "Cerbul acela se teme rau de mine."
Mai apoi, Vulpita si tigrul au ajuns aproape de un lup aflat la gura vizuinii sale. Din nou, lupul nu a acordat nici o atentie Vulpitei. Dar cand a vazut tigrul ce mergea in spatele ei, a sarit si a alergat in vizuina sa se ascunda.
"Ai vazut?" a spus Vulpita. "Chiar si acel lup se teme de mine."
Vulpea si tigrul si-au continuat drumul prin padure. In scurt timp au ajuns la marginea unui rau unde ursul pescuia. In mod obisnuit ursul nu se teme de nimeni. Abia daca a zarit-o pe Vulpita. Dar cand l-a vazut pe tigru, a sarit in apa si a inotat repede cat mai departe.
"Acum ma crezi?" a intrebat vulpita.
Tigrul era complet pacalit. Si-a plecat capul si a spus, "Iarta-ma, Vulpito. Habar nu aveam ca esti asa de importanta. De acum inainte nu am sa te mai supar niciodata."
Asa ca Vulpita s-a intors sa se joace in padure, tare fericita ca i-a venit in minte o asemenea pacaleala.

Iepurasul cel Haios caruia ii place mierea (poveste europeana)

editat la 07/25/2004

Traia odata in padure Iepurasul cel Haios, care isi petrecea toata ziua in cautarea mierii. Bineinteles ca ii placeau morcovii si spanacul, dar mierea era favorita lui!

Cateodata avea noroc sa gaseasca usor miere in scorbura vreunui copac batran. Dar, de cele mai multe ori, trebuia sa gaseasca diverse metode sa patrunda in vizuina Doamnei Urs, unde putea sa manance pe saturate miere din borcanul acesteia.

La un moment dat insa Doamna Urs a observat ca borcanul ei cu miere se tot goleste. "Cineva imi mananca mierea, si am sa-l prind," si-a spus ea.

Doamna Urs a intins o capcana. A pus borcanul de miere pe raftul cel mai de sus al dulapului, dar pe marginea lui, astfel incat acesta sa cada cand va fi atins.

Ziua urmatoare, cand Doamna Urs a plecat la vanatoare, Iepurasul cel Haios a patruns in vizuina ei. A vazut borcanul de miere sus pe raft si s-a urcat sa-l ia. Dar cand l-a atins, borcanul a cazut, Iepurasul cel Haios a cazut si mierea s-a intins toata peste Iepurasul cei Haios!

Vai de mine! Iepurasul cel Haios a incercat si a incercat sa se miste, dar mierea era asa de groasa incat el se lipea de orice atingea.

Cand Doamna Urs s-a intors acasa, Iepurasul cei Haios era lipit de podea. "E, si acum sa vedem ce am prins," si-a zis razand Doamna Urs. "Se pare ca voi avea ciorba de iepure in seara asta la masa."

Doamna Urs a umplut cu apa o oala mare neagra si a pus-o pe camin. A aprins apoi focul in camin, sub oala, si a iesit afara sa adune cateva ridichii si cartofi pentru ciorba.

Iepurasul cel Haios a incercat si a incercat sa fuga, dar se lipea tot mai rau. "Oh, daca as putea sa scap de aici, niciodata nu as mai incerca sa fur miere!" si-a spus el plangand.

Pe masura ce focul aprins sub oala devenea din ce in ce mai puternic, mierea din jurul Iepurasului cel Haios devenea tot mai subtire. A inceput sa se scurga pe langa urechi, de peste tot, in jos spre labute.

Curand Iepurasul cel Haios a fost in stare sa-si miste un picior, apoi pe celalalt. Cu o miscare din coada Iepurasul cel Haios a sarit afara din vizuina Doamne Urs si a pornit-o repede spre padure.

Din acea zi, Iepurasul cel Haios nu a mai mancat niciodata miere. S-a multumit cu morcovi, spanac si salata ca si restul iepurasilor.

Gainusa Rosie (traducere dupa Joseph Jacobs)

editat la 07/16/2003

Intr-o buna zi, in timp ce scurma pamintul cu ciocul Gainusa Rosie gasi un bob de griu.
"Acest bob de griu trebuie plantat", zise ea. "Cine va planta bobul asta de griu?"
"Eu nu", zise Rata.
"Eu nu", zise Pisica.
"Eu nu", zise Ciinele.
"Atunci il voi planta eu", zise Gainusa Rosie. Si asta facu.

In curind griul crescu inalt si galben.
"Griul este copt", zise Gainusa Rosie. "Cine va secera griul asta?"
"Eu nu", zise Rata.
"Eu nu", zise Pisica.
"Eu nu", zise Ciinele.
"Atunci il voi secera eu", zise Gainusa Rosie. Si asta facu.

Cind griul fu secerat, Gainusa Rosie intreba: "Cine va treiera griul asta?"
"Eu nu", zise Rata.
"Eu nu", zise Pisica.
"Eu nu", zise Ciinele.
"Atunci il voi treiera eu", zise Gainusa Rosie. Si asta facu.

Cind griul fu treierat, Gainusa Rosie intreba: "Cine va duce griul asta la moara?"
"Eu nu", zise Rata.
"Eu nu", zise Pisica.
"Eu nu", zise Ciinele.
"Atunci eu", zise Gainusa Rosie. Si asta facu.

Ea duse griul la moara si-l macina si facu faina. Apoi ea intreba: "Cine va framinta si coace piine?"
"Eu nu", zise Rata.
"Eu nu", zise Pisica.
"Eu nu", zise Ciinele.
"Atunci eu", zise Gainusa Rosie. Si asta facu.

Ea framinta si coapse piine. Apoi intreba: "Cine va minca aceasta piine?"
"Ooo, eu o voi minca", zise Rata.
"Si eu", zise Pisica.
"Si eu", zise Ciinele.
"NU, NU!" zise Gainusa Rosie. "Eu voi face asta". Si asta facu.

Darul Mamei Natura (poveste indo-americana)

editat la 05/25/2004

Intr-o zi, in timp ce Mama Natura isi vedea de treburi in gradina, a auzit voci nervoase. Erau doi dintre copii ei: Soarele si Ploaia, care se certau care este cel mai important pe lume.
"Eu sint cel mai important" striga Soarele. "Fara mine, nimic nu ar creste!"
"Nu este adevarat, eu sint cel mai important!" striga Ploaia. "Fara mine, nimic nu ar creste!"
Glasurile li se auzeau din ce in ce mai tare si din ce in ce mai rastite, fiecare fiind sigur ca el este cel mai important.
La un moment dat, Mama Natura s-a saturat sa-i vada certindu-se si s-a gindit sa le dea o lectie. A trimis Soarele pe o parte a lumii si Ploaia pe cealalta.
Curind a fost pace si liniste din nou, iar Mama Natura s-a intors la treaba ei. La inceput Soarele si Ploaia s-au suparat ca au fost despartiti, dar au decis ca aceasta este sansa prin care fiecare poate demonstra ca este cel mai important.
Zi dupa zi, Soarele stralucea pe o fata a globului, in timp ce pe cealalta Ploaia continua sa cada. Dupa o vreme, pe partea Soarelui totul era uscat, iar pe cea Ploii totul era inundat.
Cind si-au dat seama de greseala facuta, Soarelui si Ploii li s-a facut rusine. S-au dus inapoi la Mama Natura si si-au cerut scuze."Stim acum ca nici unul nu este mai important decit celalalt", au spus. "Avem nevoie unul de celalalt, iar lumea are nevoie de noi amindoi pentru cresterea plantelor si animalelor."
Mama Natura era fericita ca Soarele si Ploaia si-au invatat lectia. Pentru a sarbatori s-a gindit sa ofere lumii un dar special.
De-a lungul cerului a pictat un arc de cerc din culori minunate: rosu, portocaliu, galben, verde, albastru, indigo si violet. "Lumea are nevoie de voi amindoi, copiii mei, Soarele si Ploaia", a spus ea. "De cite ori veti vizita lumea, in acelasi timp, acest arc de cerc va apare pe cer. Cind lumea va vedea curcubeul, va stii ca voi sinteti fericiti sa lucrati impreuna."

Cum l-a pacailt Broscuta pe Leu (poveste indiana)

editat la 05/29/2004

A fost odata un Leu care domnea peste o padure mare.
Leul era mare si fioros, si toate celelalte animale se temeau de el. In fiecare dimineata ele trebuiau sa mearga sa gaseasca de mancare pentru Leu. Apoi trebuiau sa o duca la grota lui la timp pentru micul dejun.
Intr-o dimineata Broscuta s-a trezit foarte tarziu. "Vai de mine," isi spuse ea. "Nu am nimic de mancare pentru Leu si deja a trecut de micul dejun. Ce ma fac?"
Broscuta s-a gandit si s-a gandit. Stia ca trebuie sa mearga la grota Leului. Dar daca se ducea fara mancare, el ar fi inghitit-o pe ea in loc.
Intr-un final i-a venit o idee. "Stiu," si-a zis ea. "Il voi pacali pe domnul Leu asa de rau incat va uita complet de acest mic dejun". Si hop, hop, hop a plecat spre grota Leului.
Leul statea la intrare si astepta. "Ai intarziat, Broscuto," a racnit el. "Si unde-mi este mancarea?"
"Vai, domnule Leu, un lucru teribil mi s-a intimplat," a spus Broscuta. "Cind am plecat dimineata de la balta, un alt leu a sarit la mine si mi-a luat mancarea pe care ti-o aduceam."
"Cum?" a racnit Leul. "Un alt leu in padure?"
"Oh, da," a spus Broscuta. "Are ochii mari si galbeni, coama bogata si dinti ascutiti ca ai tai."
Leul a sarit in picioare. "Du-ma imediat la balta ta Broscuta," i-a ordonat el. "Am sa gasesc acel leu si am sa-l alung!"
Si hop, hop, hop inapoi spre balta a plecat Broscuta cu Leul in urma ei.
Cand au ajuns, Broscuta s-a prefacut ca se uita in toate partile. "Nu vad acel leu niciunde," a zis ea. "Probabil se ascunde pe fundul baltii."
Leul s-a uitat jos in apa. Si a vazut in ea fata unui leu exact ca el, care il privea. Avea ochii mari si galbeni, coama bogata si dinti ascutiti ca si ai lui.
Bineanteles ca Leul se vedea reflectat in apa, dar el nu stia de asta. A sarit la fata care-l privea PLEOSC! si a nimerit exact in mijlocul baltii!
Ah, cat de prost s-a simtit Leul. "Nu este nici un alt leu in balta!" a strigat el. "Am fost pacalit!" Era asa de rusinat incat a iesit din apa si a luat-o la fuga cat a putut de repede.
Broscuta era tare multumita de isprava ei. Pacaleala a functionat! Cu un zambet mare pe buze, s-a dus hop, hop, hop mai departe sa le povesteasca si celorlalte animale ca Leul a plecat si ca de acum incolo vor putea trai linistite.

Batranica si Spiridusul (poveste irlandeza)

editat la 11/04/2004

Intr-o buna zi o batranica se plimba pe afara cand a auzit un zgomot usor.

Poc, poc, poc! Poc, poc, poc!

"Ma-ntreb ce poate fi," a zis batranica.

S-a furisat in spatele unui copac si de acolo, spre marea ei surpriza, a vazut un spiridus imbracat in haine verzi. Acesta lovea cu un ciocan micut, facand pantofi pentru alti spiridusi si zane mititele.

Batranica l-a apucat pe spiridus de gulerul hainei. "Te-am prins, Domnule Spiridus!" a strigat ea.

"Intr-adevar m-ai prins," a spus calm spiridusul. "Dar iti multumesc daca imi dai drumul sa ma pot intoarce la treaba mea."

"Ooo, nu," a spus batranica. "Nu inainte sa-mi spui unde-ti este oala cu aur. Toata lumea stie ca atunci cand prinzi un spiridus el trebuie sa-ti arate unde-i este ingropata oala cu aur."

Spiridusul a ras. "Deci, vrei oala mea cu aur, nu-i asa? Foarte bine. Urmeaza-ma atunci si-ti voi arata unde se afla ingropata."

Spiridusul a pornit-o inainte urmat de batranica care se tinea strans de haina lui.

Intr-un final au ajuns intr-un camp unde cresteau sute de tufisuri. Spiridusul a aratat spre unul dintre ele si a spus, "Sapa sub acest tufis si vei gasi tot aurul pe care ti-l doresti."

Batrinica s-a uitat la pamintul tare. "Trebuie sa ma-ntorc acasa si sa iau o lopata," a spus ea. "Dar mai intai am sa leg de tufis esarfa mea ce rosie. Asa voi stii unde sa sap cand ma-ntorc cu lopata."

"Buna idee," a spus spiridusul cu o sclipre in ochi. "Sa te bucuri de aurul ce-l gasesti!" Si facand semn cu mana, spiridusul a disparut.

Batranica a alergat spre casa si a luat o lopata. Pe drumul inapoi s-a gandit cum sa cheltuiasca aurul ce-l va gasi.

Dar cand a ajuns din nou in camp, ochii i s-au marit de surpriza. In locul unei singure esarfe rosii, a vazut sute la fel. Fiecare tufis avea o esarfa rosie legata de el!

"Ooo, nu!" a strigat batranica. "Spiridusul acela m-a pacalit! Nu pot sapa sub toate aceste tufisuri. Acum trebuie sa ma-ntorc acasa fara oala mea cu aur."

Si asta a facut.

Te voi iubi mereu (Love you forever)

editat la 10/14/2003

dupa "Love you forever" by Robert Munsch

O mama isi tinea nou-nascutul la piept si
incet il legana inainte si-napoi,
inainte si-napoi, inainte si-napoi.
Si in timp ce-l tinea cinta:
“Te voi iubi mereu,
te voi indragi pentru totdeauna,
Atit cit voi trai,
Copilul meu vei fi."

Copilul a crescut. El a crescut si a crescut,
si a crescut. A crescut pina a implinit doi ani,
si a inceput sa alerge prin toata casa.
Tragea de cartile din biblioteca. Tragea
toata mincarea din frigider si lua ceasul mamei
si-l arunca in toaleta. Citeodata mama isi spunea:
“Acest copil ma-nebuneste!"

Dar noaptea, cind copilul de doi ani era linistit,
mama deschidea usa camerei,
o strabatea tiris,
se uita de la marginea patului;
si daca el era intr-adevar adormit il lua
in brate si-l legana inainte si-napoi,
inainte si-napoi, inainte si-napoi.
Si in timp ce-l legana cinta:
“Te voi iubi mereu,
te voi indragi pentru totdeauna,
Atit cit voi trai,
Copilul meu vei fi."

Baietelul a crescut. El a crescut si a crescut,
si a crescut. El a crescut pina cind a implinit noua ani.
Si niciodata nu vroia sa faca baie, si de cite ori
bunica ii vizita el vorbea urit. Citeodata
mama ar fi vrut sa-l vinda la gradina zoologica!

Dar noaptea, cind el dormea,
Mama deschidea incetisor usa camerei,
o strabatea tiris si se uita de la marginea patului.
Daca era intr-adevar adormit, ea-l lua in brate
pe acel baiat de noua ani
si-l legana inainte si-napoi,
inainte si-napoi, inainte si-napoi.
Si in timp ce-l legana, cinta:
“Te voi iubi mereu,
te voi indragi pentru totdeauna,
Atit cit voi trai,
Copilul meu vei fi."

Baiatul a crescut. El a crescut, si a crescut,
si a crescut. Si a crescut pina cind a ajuns un adolescent.
El avea prieteni ciudati si purta haine ciudate,
si asculta muzica ciudata.
Citeodata mama lui se simtea
ca intr-o gradina zoologica!

Dar noaptea, cind acest adolescent dormea,
mama deschidea usa camerei lui,
o strabatea tiris si se uita de la marginea patului.
Daca era intr-adeva adormit, ea-l lua in brate
pe acel baiat mare, minunat,
si-l legana inainte si-napoi,
inainte si-napoi, inainte si-napoi.
Si in timp ce-l legana cinta:
“Te voi iubi mereu,
te voi indragi pentru totdeauna,
Atit cit voi trai,
Copilul meu vei fi."

Adolescentul a crescut. El a crescut si a crescut,
si a crescut. A crescut pina a devenit un adult.
A parasit casa parinteasca si si-a luat o casa
in cealalta parte a orasului.

Dar citeodata, in noptile intunecate
mama se urca in masina ei si traversa orasul.
Daca toate luminile in casa fiului ei erau stinse,
ea deschidea geamul de la dormitorul lui,
il strabatea tiris si se uita de la marginea patului.
Daca acel barbat mare, minunat, era intr-adevar adomit
ea-l lua in brate si-l legana inainte si-napoi.
Si in timp ce-l legana cinta:
“Te voi iubi mereu,
te voi indragi pentru totdeauna,
Atit cit voi trai,
Copilul meu vei fi."

Ei bine, acea mama a imbatrinit.
Si a imbatrinit, si a imbatrinit, si a imbatrinit.
Intr-o zi si-a sunat fiul si i-a spus,
“Ar fi bine sa vii sa ma vezi
caci sint foarte batrina si bolnava."
Cine el a ajuns la usa ea a incercat sa cinte
cintecul. Ea a cintat:
“Te voi iubi mereu,
te voi indragi pentru totdeauna …"
dar nu a putut sa-l termine
pentru ca era prea batrina si bolnava.

Fiul s-a indreptat spre mama lui.
A luat-o in brate si a leganat-o,
inainte si-napoi, inainte si-napoi,
inainte si-napoi.
Si i-a cintat acest cintec:
“Te voi iubi mereu,
te voi indragi pentru totdeauna,
Atit cit voi trai,
Mama mea vei fi."

Cind fiul s-a intors acasa in acea noapte,
a stat nemiscat mult timp la capatul scarilor.
Apoi a mers in camera
unde fetita lui nou-nascuta dormea.
A ridicat-o in brate si foarte incet a leganat-o,
inainte si-napoi, inainte si-napoi,
inainte si-napoi.
Si in timp ce-o legana a cintat:
“Te voi iubi mereu,
te voi indragi pentru totdeauna
Atit cit voi trai,
Copilul meu vei fi."

Just for this morning... / In dimineata asta...

o prietena draga a postat cindva aceste randuri pe care eu le-am tradus... autorul lor este necunoscut:

Just for this morning, I am going to step over the laundry, and pick you up and take you to the park to play.

Just for this morning, I will leave the dishes in the sink, and let you teach me how to put that puzzle of yours together.

Just for this afternoon, I will unplug the telephone and keep the computer off, and sit with you in the backyard and blow bubbles.

Just for this afternoon, I will not yell once, not even a tiny grumble when you scream and whine for the ice cream truck, and I will buy you one if he comes by.

Just for this afternoon, I won't worry about what you are going to be when you grow up, or second guess every decision I have made where you are concerned.

Just for this afternoon, I will let you help me bake cookies, and I won't stand over you trying to fix them.

Just for this afternoon, I will take us to McDonald's and buy us both a Happy Meal so you can have both toys.

Just for this evening, I will hold you in my arms and tell you a story about how you were born and how much I love you.

Just for this evening, I will let you splash in the tub and not get angry.

Just for this evening, I will let you stay up late while we sit on the porch and count all the stars.

Just for this evening, I will snuggle beside you for hours, and miss my favorite TV shows.

Just for this evening when I run my finger through your hair as you pray, I will simply be grateful that God has given me the greatest gift ever given.

I will think about the mothers and fathers who are searching for their missing children, the mothers and fathers who are visiting their children's graves instead of their bedrooms, and mothers and fathers
who are in hospital rooms watching their children suffer senselessly, and screaming inside that they can't handle it anymore.

And when I kiss you good night I will hold you a little tighter, a little longer. It is then, that I will thank God for you, and ask him for nothing, except one more day...


editat la 10/17/2002

In dimineata asta am sa renunt sa spal rufe si am sa te iau sa mergem in parc sa ne jucam.

In dimineata asta am sa las vasele nespalate in chiuveta si am sa te las sa ma inveti cum sa facem puzzle-uri impreuna.

In dupa-amiaza asta voi scoate telefonul din priza si voi tine computerul inchis, si voi sta cu tine in gradina sa facem balonase de sapun.

In dupa-amiaza asta nu am sa ridic vocea nici un moment si nu am sa fiu iritata cind tu strigi si miorlai dupa masinuta cu inghetata, dar iti voi cumpara una daca se apropie de noi.

In dupa-amiaza asta nu ma va preocupa ce vei deveni cand vei fi mare, si nici nu voi re-analiza fiecare decizie a mea in ce te priveste.

In dupa-amiaza asta te voi lasa sa ma ajuti la prajituri si nu te voi impiedica sa le aranjezi singur.

In dupa-amiaza asta te voi duce la McDonald's si voi cumpara pentru amindoi Happy Meal, ca tu sa ai doua jucarii.

In seara asta te voi tine in brate si-ti voi spune o poveste despre cum te-ai nascut, si-ti voi spune cit de mult TE IUBESC.

In seara asta te voi lasa sa imprastii apa din cada si nu ma voi enerva.

In seara asta te voi lasa sa stai treaz pina tirziu, cit timp stam pe terasa si numaram stelele.

In seara asta ma voi cuibari linga tine ore intregi si voi renunta la emisiunile TV preferate.

In seara asta , cind iti voi mingiia parul cu degetele in timp ce tu te rogi, ii voi multumi lui Dumnezeu pentru ca mi-a daruit cel mai pretios dar oferit vreodata.

Ma voi gindi la parintii care-si cauta copiii disparuti, la parintii care viziteaza mormintul in locul dormitorului, la parintii care-si vegheaza copii suferinzi in spitale, indurerati ca nu le pot alinta cu nimic suferinta.

Si cind te voi saruta de noapte buna, te voi tine in brate un pic mai strins, un pic mai mult. Iar apoi ii voi multumi lui Dumnezeu pentru tine si-l nu-i voi cere nimic altceva, decit o alta zi...

ATENTIE la virusii respiratorii - protejeaza-ti copilul

editat la 07/07/2002

Recomandari pentru viitoare si actuale gravidute - stati departe de virusii care pot avea repercursiuni grave asupra copiilor vostri.


Femeile insarcinate sint expuse virusilor de natura respiratorie indiferent de mediul in care sint: la servici sau acasa. De cele mai multe ori persoana infectata cu care poate veni in contact este un copil. Din fericire, femeia insarcinata, desi a fost expusa unui virus, in cele mai multe cazuri nu este infectata. Chiar daca acest lucru se intimpla, majoritatea virusilor nu-i vor afecta si copilul. Dar unii virusi pot duce la avort spontan sau defecte la nastere. Fatul poate fi infectat oricind, dar primul trimestru de sarcina este in general cel mai periculos.

Ce se poate intimpla?

Rubeola se transmite prin aer sau prin contact direct. Pentru copii si adulti rubeola se manifesta usor sau poate trece pur si simplu fara a fi observata. Boala debuteaza cu febra, dureri de cap, iar apoi cu eruptie pe tot corpul. Rubeola este insa foarte serioasa in cazul femeilor gravide, deoarece se transmite la fat in forma activa, infectioasa. Primele 20 de saptamini de sarcina sint cele mai periculoase, dupa aceea defectele la nastere sint mult mai rare. Unul sau mai multe defecte pot apare in cazul unui fat infectat si acestea includ: surzenie, cataracta, microcefalee, retardare mintala, probleme congenitale ale inimii, etc. De asemenea avortul spontan sau nasterea prematura pot fi produse de rubeola.

Varicela (Varsatul de vint) este o boala foarte contagioasa. Se transmite prin aer cind persoana infectata tuseste sau stranuta, sau prin contact fizic direct. Daca gravida este infectata in primele saptamini de sarcina, defectele ce pot apare la nastere pot fi de genul: dezvoltarea partiala sau deloc a miinilor si picioarelor, defecte ale epidermei, retardare mintala, cataracta, greutatea foarte mica la nastere, si microcefalee (un cap mic). Tratamentele de prevenire sau de reducere a infectiei fetale sint indicate pentru femeile gravide expuse acestui virus.

Eritemul infectios (Parvovirus B19) este boala contactata de multi copii. Se transmite prin contact cu mucus sau saliva si se poate lua de pe mina direct la gura. Copiii infectati prezinta bubite pe extremitati si trunchi, si obrajii foarte rosii (ca si cum ar fi fost palmuiti). In general, adultii infectati nu prezinta eruptii pe piele, dar au dureri ale incheieturilor. Acest virus nu produce defecte la nastere, dar poate cauza anemie pe viata (numar mic de globule rosii la nivelul singelui) in cazul fatului. Daca fatul este infectat este posibil ca transfuzia de singe sa fie necesara.

Citomagalovirusul (CMV) se poate transmite prin saliva, urina sau contact sexual. Deoarece aceasta infectie nu prezinta nici un simptom, este rar descoperita. CMV poate afecta foarte mult fatul in orice stadiu al sarcinii. Desi multi nou-nascuti nu prezinta nici un simptom si sint aparent normali la nastere, complicatiile de genul surzeniei si problemelor de vorbire pot apare mai tirziu in viata. Bebelusii care prezinta simptome la nastere sint predispusi problemelor de natura nervoasa sau a decesului. Daca fatul este infectat cu CMV, mama trebuie sa fie perfect informata de posibilele defecte ce vor apare dupa nastere. Ce este de facut?Femeia insarcinata care banuieste ca a fost expusa unui virus, trebuie sa ia urgent legatura cu medicul. Ea trebuie sa dea detalii exacte despre natura contactului pe care l-a avut cu persoana infectata.

Surse: American Family Physician - Family Health Care Monitor; http://medlineplus.gov

Alaptarea naturala salveaza Timp si Bani

editat la 08/07/2002

Incurajari pentru viitoare si proaspete mamici care inca se mai intreaba daca e bine sau nu sa insiste cu alaptarea naturala si care sint beneficiile acestei alegeri.


Una dintre cele mai bune investitii pe care le poti face pentru propriul copil este sa optezi pentru alaptarea naturala. Aceasta salveaza timp si bani.

Nu trebuie sa cheltuiesti pentru biberoane sau lapte praf. S-a observat ca laptele mamei protejeaza copilul de boli si alergii alimentare, deci mai putini bani (si mai putin timp) se cheltuiesc pe vizitele la medic sau medicamente. In general, copiii alaptati la sin au probleme mai putine cu raceli, otite, sau cu stomacul si cu imbolnaviri mai serioase cum este cazul pneumoniei.

Economiile financiare continua pe toata viata, deoarece s-a observat ca acesti copii hraniti natural au tendinte mai scazute de a avea cancer in copilarie; iar ca adulti, mai putine alergii, ulcere si sanse mai scazute pentru diabet.

De asemenea, vor fi economii financiare sanatoase si pentru mamele care alapteaza. Cercetari in domeniu au demonstrat ca alaptarea naturala ajuta la prevenirea cancerului ovarian sau mamar. Femeile care alapteaza si lucreaza, au nevoie de mult mai putin concediu pentru ingrijirea copilului bolnav decit celelalte care opteaza pentru biberon si lapte praf.

Alaptarea naturala face viata mai usoara pentru mame. Laptele matern nu pateaza si nu distruge hainele cind copilul regurgiteaza. Cind iesi la plimbare nu ai nevoie de biberoane. Laptele matern este intodeauna caldut si oricind la dispozitie pe timpul noptii. Multe femei care alapteaza si lucreaza se simt mult mai aproape de copii cind ii hranesc, diminuind in acest mod sentimentul de vinovatie ca sint departe de ei o parte din zi.

ALAPTAREA - probleme ce pot aparea

editat la 06/02/2002

Laptele matern este cel mai bun, asa spun majoritatea specialistilor in puericultura. Dar ce te faci daca contrar vointei tale, copilul tau refuza sa-l mai bea?

Datorita alimentatiei solide si diversificate, in multe cazuri, copiii mai mari de 1 an incep sa refuze alaptatul. Ei incearca astfel sa devina tot mai independenti si sa prefere in locul sinului, biberonul sau chiar laptele la canita. Dar asta se poate intimpla si in cazul celor mai mici, care au fost alaptati foarte bine, dar brusc nu mai vor sinul. Refuzul alaptarii poate apare din mai multe motive:

  • aparitia dintilor,
  • o raceala, un rosu in git, otita sau un nas infundat,
  • prea multe biberoane, asta ducind la scaderea secretiei lactate a mamei,
  • o dezvoltare motorie cum este mersul de-a busilea sau in picioare,
  • suptul suzeteti sau a degetului,
  • o schimbare in rutina ca de pilda mutarea in alt loc, stresul unei vacante sau reintoarcerea mamei la lucru.

  • Un refuz al alaptarii poate dura citeva zile sau saptamini. Pe perioada in care bebelusul refuza alaptarea, mama trebuie sa se mulga cu pompa sau manual. Laptele matern poate fi adaugat in hrana solida sau poate fi dat cu o canita sau cu lingura. Incercati sa alaptati asezata in alta pozitie, mai comoda pentru copil Cu multa rabdare, mingiieri si soapte la urechea micutului veti reusi, de cele mai multe ori, sa-l faceti sa accepte din nou sinul. Daca aceste metode nu vor da rezultate in 1-2 saptamini, acceptati ideea ca trebuie sa intarcati si oferiti-i copilului lapte formulat, recomandat inainte de implinirea virstei de 1 an. Cel de vaca este mult prea gras si de multe ori, greu digerabil. Nu uitati insa ca dupa primele 6 luni, laptele matern devine mult mai sarac in elemente nutritive si de aceea se recomanda si diversificarea alimentatiei inainte sau dupa aceasta virsta.

    ALAPTAREA. Sfaturi pentru proaspete mamici

    editat la 03/13/2003

    Avantajele alaptarii naturale sint multe si acestea includ intarirea sistemului imunitar al copilului, sau protejarea lui de ulterioare infectii ale urechii.


    Desi alaptarea este una dintre cele mai vechi experiente naturale, desfasurarea ei in conditii optime necesita de multe ori practica si rabdare multa, iar uneori mama si copilul pot intampina greutati. Multe femei reusesc sa treaca peste etapele dificile de la inceputul alaptarii cu ajutorul unei asistente medicale, a unei prietene, sore, mame sau a unui expert in probleme de lactatie.

    Etapele de baza ale alaptarii sunt:
      • Alaptarea se va face cat mai repede dupa nastere, in functie de cat de pregatita esti fizic si moral (unele mame au prima tentativa chiar in sala de nastere). Copilul se naste cu dorinta de a suge; deci lasa-l sa incerce.

      • Spala-te cu grija pe maini (orice intra in contact cu sanul trebuie sa fie foarte curat). Sterge sfarcurile si areolele cu un tampon imbibat in apa fiarta si racita, ceai de musetel sau ser fiziologic.

      • Aseaza-te comfortabil in pozitia de alaptare preferata (in sezut, culcat, "minge de fotbal american", mai tarziu in picioare sau oricare va este comod tie si copilului) si ai grija sa-ti fie sustinuti muschii, altfel alaptarea ar putea afecta muschi spatelui, ai picoarelor, ai sanilor.

      • Asigura-te ca ai copilul treaz cand incepi sa-l alaptezi. Atinge-i usor obrazul, cu degetul, sau stringe-l usor de nas daca este adormit.

      • Pozitioneaza copilul astfel incat el sa aiba corpul cu fata spre corpul tau, cat mai aproape de el.

      • Ridica copilul la nivelul sanului - nu te apleca tu spre el.

      • Cu mana libera, prinde sinul intre aratator si degetul cel mare (sau intre aratator si degetul mijlociu) si usor atinge obrazul copilului cu sfarcul.

      • Cand copilul deschide gura si isi misca capul spre sfarc (primul reflex cu care se naste - la contactul cu pielea mamei si mirosul laptelui, copilul isi deschide gura instantaneu), introdu-i sfarcul, asigurandu-te ca intreaga areola se afla in gura. O metoda ar fi sa iti prinzi sfarcul intre degetul mare in partea de sus si aratator dedesubt. Asa poti ghida mai bine sfarcul. Asigura-te ca sfarcul se afla deasupra limbii si nu dedesubtul ei.

      • Daca este necesar, apasa un pic pe san ca acesta sa nu blocheze nasul copilului.

      • Lasa copilul sa suga timp de 10-15 minute la primul san.

      • Pentru a schimba sanul, indeparteaza gurita copilului fara a-l brusca, prin apasarea usoara a barbiei, prin strangerea usoara de nas, apasarea usoara a coltului gurii sau prin presarea sanului langa mamelon.

      • Pozitioneaza copilul la celalalt san si repeta aceleasi etape ca si la primul. Lasa copilul sa suga timp de 10-15 minute si la cel de al doilea san. Este bine sa oferi ambii sani la fiecare alaptare (in acest mod se golesc uniform si sunt stimulati sa secrete lapte in egala masura). La urmatoarea alaptare incepe cu ultimul san oferit, este posibil ca el sa nu fi fost golit in intregime. Daca insa copilul se va satura la un singur san, la urmatorul alaptat nu uita sa i-l oferi pe celalalt plin (e bine insa sa eviti aceasta situatie - poate avea loc obstructionarea canalelor galactofore din cauza cantitatii de lapte prea mari acumulate si, in cel mai rau caz, poate apare mastita - abces la san).

      • Dupa alaptat spala-te pe maini, curata mameloanele din nou cu apa fiarta si racita, ceai de musetel sau ser fiziologic si lasa-ti sfarcurile sa se usuce descoperite pentru cel putin 15 minute inainte de a le acoperi. In cazul aparitiei ragadelor (fisuri), unge sfarcurile cu propriul lapte (cativa stropi) sau cu glicerina boraxata si lasa-i descoperiti sa se usuce. Inainte de alaptare nu uita insa sa cureti sanii conform recomandarilor de mai sus.

      • Alapteaza copilului la fiecare 1 1/2 - 2 ore sau cst de des are el nevoie. Copilul are nevoie sa fie alaptat de 8-12 ori in 24 de ore.

      • Nu incerca sa fixezi un program nou-nascutului, hraneste-l atunci cand este infometat.

    Copilul va suge cu forta la inceputul alaptarii iar spre sfarsit probabil va adormi, satisfacut. Daca insa dupa ce s-a saturat, continua sa morfoleasca sanul, trebuie oprit. Altfel va inghiti mult aer si asta il va face sa vomite sau va rani mamelonul (apar ragade sau fisuri).

    O data terminata alaptarea, copilul trebuie determinat sa regurgiteze; tine-l ridicat la verticala cu capul pe umarul tau (pentru protectie, pune-ti un prosop sau o carpa curata pe umar - copilul poate elimina si o cantitate mica de lapte la regurgitare). Incearca sa-l bati usor cu palma pe spate daca nu regurgiteaza imediat pentru ca nu este bine sa fie asezat la orizontala fara a elimina aerul retinut pe parcursul suptului (poate voma si laptele ii poate optura bronhiile ducand la asfixiere acuta sau probleme bronho-pulmonare mai mult sau mai putin grave). Pentru a evita si colicile de multe ori, o plimbare cu copilul pe umar, timp de 15-20 de minute va fi benefica.

    Eliminarea unei cantitati mici de lapte la regurgitare nu trebuie sa te ingrijoreze; orificiul musculos (cardia) care leaga esofagul de stomac nu functioneaza inca perfect la nou-nascut. Daca insa regurgiteaza mult lapte si are accese dese de voma consulta imediat pediatrul, copilul poate avea alte probleme medicale (reflux gastroesofagian).

    !!! Daca primele alaptari vor fi scurte, maxim 10 minute, urmatoarele vor fi din ce in ce mai lungi ajungind la 20-30 de minute. Explicatia insa este foarte simpla: la 1-2 zile copilul are nevoie doar de 10-20 de grame de lapte, in timp ce la o luna cererea creste la 100 de grame.

    !!! Daca ai prea mult lapte si vrei sa eviti abcesele, goleste-ti complet sanii dupa alaptat (prin muls) si incearca ca in timpul alaptarii sa nu tremuri de frig. Daca insa iti apar umflaturi la sani (canale blocate - noduroase si dureroase) incearca prin masaj usor (un pic mai apasat pe umflatura), de la baza sanului spre sfarc, sa desfunzi acest canal. Pentru a usura procesul, foloseste o crema de corp sau incearca sub dusul cald. Repeta masajul de cateva ori pe zi, la scurt timp dupa un alaptat (niciodata inainte), 1-2 zile daca este necesar. In acest mod se evita aparitia abceselor (mastita).

    !!! Daca nu poti alapta copilul direct la san, foloseste pompa manuala sau electrica si pune laptele colectat intr-un biberon bine sterilizat. Incearca sa alimentezi natural copilul timp cat mai indelungat, evitand trecerea prea usoara la laptele formula.
    Laptele matern colectat in containere sau pungi sterile, poate fi pastrat la frigider maxim 24 de ore si timp mai indelungat la congelator (se vor respecta insa conditiile de decongelare).

    Sanatate la mamici si copilasi si lapte mult si bun!

    Surse:
    Experienta personala
    The Children's hospital Guide to Your Child's Health and Development - Children's Hospital Boston
    Cum imi cresc copilul - Laurence Pernoud

    ALAPTAREA NATURALA. Ce trebuie sa cunoasteti despre ea.

    editat la 02/17/2003

    Laptele matern este hrana naturala perfecta pentru copilul tau, este usor de digerat, ajuta la eliminarea alergiilor alimentare si ofera copilului anticorpi impotriva bolilor. De aceea majoritatea pediatrilor recomanda ca laptele matern sa fie sursa principala de nutrienti in primul an de viata al copilului.


    Alaptarea naturala trebuie inceputa in timp cat mai scurt dupa nastere. Faceti tot posibilul ca medicul/moasa sa stie ca aveti de gand sa alaptati, iar la admiterea in spital aveti grija sa anuntati la sala de nasteri ca doriti sa faceti acest lucru cat mai repede posibil (preferabil la 1 ora dupa nastere). Copilul va beneficia imediat de proteine usor de digerat, vitamine si minerale, si anticorpi prezenti in colostrum - fluid transparent pe care sanii il secreta in primele 2-3 zile dupa nastere. Mai mult, pentru a face acomodarea mai usoara pentru copil si dumneavoastra, alaptati cat mai devreme si mai des, aceasta ducand si la cresterea secretiei de lapte, dar si la primele scaune ale copilului. Suptul bebelusului stimuleaza lactatia, cu cat suge mai des si mai mult, cu atat mai mult lapte veti avea. Laptele vine in general in a 4-a zi de la nastere (furia laptelui), atunci veti sesiza ca sanii sunt mai grei si tari intre supturi sau curg in mod spontan.

    Un nou-nascut trebuie hranit la cerere, de aproximativ 8-12 ori/zi. Incercati sa aveti copilul cat mai aproape de dumneavoastra, deoarece astfel veti putea raspunde prompt cand acesta da semne de foame: devine agitat, da din picioare, cauta sanul sau isi suge pumnisorul. Nu asteptati pana incepe sa planga, deoarece acesta este ultimul semn ca-i este foame. Incurajati copilul sa goleasca complet fiecare san la fiecare supt. Daca adoarme dupa primul san, incercati sa-l treziti atingandu-i usor barbia sau nasul cu degetul sau incercati sa induceti din nou reflexul suptului, plimbandu-i degetul pe buze. Sau incercati sa-i schimbati scutecul sau imbracamintea ca sa-l treziti si sa-i revina pofta de mincare. Daca copilul este prea somnoros si nu pare infometat, alaptati-l la maxim 4 ore. Unii bebelusi se opresc din supt ca sa studieze mediul inconjurator, enervand mama care incearca sa termine de alaptat. Nu fortati nota, lasati-l sa ia o pauza si apoi sa revina la san. Bebelusul va goli, macar partial, si cel de al 2-lea san, spre sfarsitul alaptatului.

    Nu apelati la suplimente de genul apei sau laptelui formula, decat daca medicul considera ca sunt necesare din punct de vedere medical. Daca copilul se afla la spital, in salon separat, insistati sa nu-i fie administrat nici un fel de supliment: apa, formula sau apa cu glucoza si sa va fie adus la alaptat (sau sa fiti anuntata, ca sa va deplasati la el). Numai asa laptele matern va constitui sursa primordiala de hrana pentru copilul dumneavoastra. Cantitatea de lapte creste pentru a atinge nivelul la care bebelusul se satura, deci fiti foarte atente ca suptul sa fie complet. Si incercati sa evitati folosirea suplimentelor de mai sus si a suzetelor pina ce cantitatea de lapte nu s-a stabilizat (aceasta are loc intre primele 2-4 saptamani de la nastere). Abia dupa aceasta perioada puteti introduce laptele formula sau apa daca medicul considera ca este necesar. Daca faceti acest lucru mai devreme, apare riscul ca bebelusul sa prefere biberonul in locul sanului, deoarece nu are atat de muncit ca sa-si primeasca laptele dintr-o sticla.

    Daca eliberarea dumneavoastra din spital se face in mai putin de 48 de ore de la nastere (acest lucru se practica in USA), trebuie sa luati legatura cu medicul de familie sau pediatrul, care va poate da detalii despre alaptarea naturala pentru un bebelus de 2-4 zile. Daca ramineti in spital cel putin 48 de ore, este bine pentru dumneavoastra sa cereti ca cineva specializat in alaptarea naturala sa va viziteze acasa in primele zile pentru a urmari modul si ritmul in care are loc alaptarea bebelusului. Este indicat ca orice nou-nascut sa fie consultat in prima luna de nastere de un medic, deobicei la 2 saptamani dupa nastere.

    Alaptarea naturala este sursa ideala de nutrienti in primul an de viata. Este recomandabil sa continuati sa alaptati chiar daca incepeti diversificarea alimentatiei (aceasta incepe, deobicei, in cea de a 2-a jumatate a primului an). Daca trebuie sa intarcati, optati pentru lapte formula, imbogatit in fier si evitati laptele de vaca. Laptele de vaca are un continut in proteine, grasimi si carbohidrate cu mult diferit de ce are nevoie un bebelus. Concentratia de proteine este mult prea mare si sistemul lui digestiv poate intampina probleme; iar laptele de vaca contine in exces vitamine si minerale (in mod special sodiu) si insuficient fier pentru dezvoltarea creierului.

    Daca laptele matern este suficient, bebelusul ar trebui sa ia in greutate cca. 30 grame/zi pe durata primei luni de viata. Daca insa, dupa primele zile de alaptat, bebelusul nu pare sa fie satul, discutati cu medicul. Acesta va verifica in ce mod suge bebelusul si cat de frecvent. El sau asistenta care va poate asista la domiciliu va vor recomanda un specialist in domeniu sau vor opta pentru supliment de lapte.

    Cand aveti suficient lapte?

    Deoarece cantitatea de lapte matern nu poate fi masurata, exista alte cai prin care se poate depista daca bebelusul se hraneste suficient. Considerati ca totul merge perfect daca:

    • pare multumit dupa supt;
    • uda cel putin de 6 ori/zi scutecele si are scaune subtiri, de culoare mustarului, de cateva ori pe zi;
    • se trezeste la cel putin 3 ore dupa ceas ca sa fie hranit;
    • ia in greutate normal, inscriindu-se in limitele recomandate varstei lui.

    Ingredienti care se gasesc doar in laptele matern:

    Substanta Beneficii
    B lymphocites Produc anticorpi ce lupta contra infectiilor
    Macrophages Distrug microbii din tractul digestiv al nou-nascutului si activeaza alti produsi chimici ai sistemului imunitar
    Neutrophils Lupta cu bateriile din tractul digestiv al bebelusului
    T lymphocytes Distrug celulele infectate si stimuleaza sistemul imunitar
    Bifidus factor Promoveaza cresterea bacteriilor utile in tractul digestiv care lupta contra celor nocive
    Acizi grasi Actioneaza asupra unor virusi si bacterii
    Fibronectin Creste activitatea sistemului imunitar impotriva microbilor
    Gamma interferon Creste activitatea sistemului imunitar impotriva microbilor
    Hormoni si factori de crestere Ajuta la maturizarea tractului digestiv al bebelusului
    Lysozyme Distruge bacteriile
    Mucins Previne atasarea bacteriilor sau virusilor de membranele mucoase

    In primele sase luni de viata, laptele matern ar trebui sa constituie singura sursa de hrana; bebelusul nu are nevoie de alte alimente: apa, suc, hrana solida. Si chiar dupa introducerea hranei solide, laptele matern sau cel formula trebuie sa ramana principala sursa de nutrienti pentru copil.

    Surse:
    The Children's Hospital Guide to Your Child's Health and Development - Children's Hospital Boston;
    Very Best Baby - online resources.

    Ce trebuie sa stii despre alimentatie si greutate in sarcina

    editat la 05/26/2004

    Ai grija de tine, ai grija ce si cat mananci cat esti gravida.


    Pe perioada celor 9 luni de sarcina, fiecare organ din corpul tau lucreaza mai mult si foloseste mai multa energie decat in mod obisnuit. Mai mult, dieta ta trebuie sa asigure nutrientii necesari si pentru dezvoltarea fetala a copilului tau. Pentru a face fata acestei noi situatii, probabil vei observa ca ai un apetit mai mare si accepti chiar mancaruri pe care deobicei le evitai; si asta pana cand carentele nutritionale si numarul de calorii necesare zilnic sunt acoperite. Toate aceste modificari sunt insa normale. Incearca sa ai o dieta variata si nu vei avea probleme de-a lungul sarcinii.

    Nu uita ca pe perioada sarcinii nu-i momentul sa tii o cura de slabire, pentru ca in acest fel risti ca o parte din nutrientii necesari sa fie eliminati. Dar nici sa iei in considerare vechea zicala: "acum poti manca pentru doi", care este complet neindicata.
    Medicii, nutritionistii, recomanda sa mananci pana cand ai senzatia de "plin" si nimic mai mult. Deobicei, castigul in greutate pe perioada sarcinii incepe din cel de al doilea-lea trimestru de sarcina. In primul trimestru acesta este mic. Greutatea luata in sarcina ar trebui sa se incadreze in final in limitele 11-13 kg, din care 0,5-1 kg castigate saptamanal incepand din luna a patra pana la a opta si circa 0,25 kg pe saptamana in luna a noua. Aceasta extra greutate se imparte la 2,75-3,5 kg pentru copil si 6,5- 9,5 kg pentru tine (aceasta include placenta, lichidul amniotic, cresterea tesutului mamar, grasimea acumulata pentru lapte, largirea uterului si volumul de sange extra).

    Ca regula generala, trebuie sa maresti cantitatea de calorii pe zi cu circa 500. In loc sa mananci de 2-3 pe zi, incearca sa mananci mai putin, de 5-6 ori pe zi, astfel incat cantitatea de zahar din sange sa nu scada de-a lungul zilei. Aceasta ajuta la diminuarea pierderilor de energie si greturilor de dimineata in primele trei luni de sarcina.

    Trebuie insa sa iei in considerare cateva amanunte esentiale legate de ce trebuie sa contina dieta ta:
  • Carbohidrate (fibre) - acestea furnizeaza "combustibilul" esential care-ti ofera energie. Majoritatea caloriilor ar trebui sa provina din carbohidrate nerafinate cum sunt cele din painea integrala, cereale, orez, cartofii, mazare, fasole boabe etc., si nu din cele bogate in zahar, intalnite mai ales in dulciuri. Se stie deja ca mancarea cu cat este mai putin procesata, cu atat mai bine, deci incearca sa eviti carbohidratele procesate pe cat posibil. Dar carbohidratele simple sunt absorbite rapid de sistem, iar fructoza (din fructe), lactoza (din lapte) si dextroza (din miere) sunt binevenite pentru un supliment de energie in timp ce glucoza poate ajuta la diminuarea greturilor de dimineata.
  • Proteine - acestea sunt "materialul de constructie" pentru tesuturile copilului - osos, muscular, cartilaginos si sanguin, iar necesarul zilnic este de 100 grame cel putin. Chiar daca in general nu consumi carne rosie (sau deloc), in sarcina este necesara, deoarece carnea rosie este sursa principala de fier (vezi mai jos). Pentru vegetarieni, laptele, iaurtul, branza si ouale sunt surse excelente de proteine, la fel ca si semintele, alunele, nucile sau untul de arahide (care este foarte bogat in calorii) sau proteinele vegetale din mazare, fasole boabe sau linte. Mananca atat cat poti de mult peste - este proteina pura usor de digerat, este bogat in minerale si vitamine, iar untura de peste are continut mare de acizi grasi esentiali pentru sarcina.
  • Vitamine - toate sunt importante pentru mentinerea in "forma", dar vitaminele B si C nu pot fi stocate la nivelul organismului si consumul lor trebuie sa se faca zilnic. Unele legume si fructe contin vitamina B, la fel ca si carnea, pestele, produsele lactate, cerealele si nucile/alunele. Vitamina C se gaseste din abundenta in legume si fructe proaspete. Vitamina D se afla in untura de peste si poate fi stocata de organism doar in prezenta soarelui (se recomanda expunerea zilnica de cel putin 40 de minute la lumina solara pentru a produce cantitatea necesara de vitamina D). Acidul Folic este important pentru prevenirea spinei bifida si trebuie luat ca supliment cu trei luni inainte de conceptie si de-a lungul primului trimestru de sarcina. Evita ficatul si pateul de ficat deoarece au continut mare de vitamina A care poate cauza probleme fatului.
  • Minerale - sunt necesare ca organismul sa functioneze eficient. Calciul este necesar in formarea oaselor si dintilor copilului, proces care incepe imediat dupa conceptie. Este recomandabil ca dieta ta sa fie bogata in calciu inainte de sarcina, si pentru aceasta este bine sa consumi brocoli, lapte praf si conserve de peste cu os. Frunzele verzi de zarzavat si produsele lactate contin de asemenea calciu. Aminteste-ti ca ai nevoie de vitamina D pentru absorbtia calciului.
  • Fier - este vital nu numai pentru copil, dar si pentru tine. Nivelul de fier din sange trebuie mentinut cat mai ridicat in sarcina, deoarece copilul il consuma foarte repede si este in permanenta "lipsa de fier". Daca ai nivelul scazut de fier inainte de sarcina sau de-a lungul acesteia, medicul iti va prescrie tablete sau injectii pentru a preveni anemia. Consuma alimente bogate in fier, incluzand carne rosie, oua si organe (este exclus ficatul). Surse de fier sunt si pestele, fasolea boabe, caisele, stafidele si prunele.
  • Ce trebuie sa eviti?
    Probabil stii deja ca sunt alimente care pot contine agenti patogeni nocivi, periculosi pentru anumite categorii de oameni cum sunt femeile gravide, bebelusii sau batranii. Sansele de infectare pe perioada sarcinii sunt mici, dar este bine sa fii atenta ce mananci.
  • Listeria - bacterie rar intalnita in produse ce contin lapte nepasteurizat, ficat si carne cruda sau insuficient procesata. Evita aceste alimente deoarece infectarea pe perioada sarcinii poate duce la avort sau moartea copilului la nastere.
  • Toxoplasmoza - cauzata de un parazit ce traieste in excrementele de pisica si caine, sau in carnea cruda. Poate cauza fatului defecte la nastere. Intotdeauna spala-te pe maini dupa ce ai atins un animal si evita sa-i cureti cutia. Foloseste manusi la gradinarit.
  • Salmonela - infectie bacteriana gasita in oua sau pasari, care provoaca febra, dureri abdominale si diaree acuta. Se distruge la fierbere.

  • Sursa:
    "BIRTH" - M. Stoppard;
    Traduceri dupa diverse resurse internet

    Fumatul pe perioada sarcinii

    editat la 05/12/2004

    Când iti aprinzi tigara, nu uita ca nu esti singura care fumeaza - Si copilul tau o face!


    Conform statisticilor Organizatiei Mondiale a Sanatatii, 12% dintre femei fumeaza in ziua de astazi, 15% in tarile dezvoltate si 8% in tarile aflate in curs de dezvoltare. Aceasta este o problema medicala majora, deoarece fumatul nu afecteaza doar sanatatea femeii, dar in cazul unei sarcini, acesta poate afecta si sanatatea viitorului copil.
    Fumul de tigara contine mai mult de 2500 de compusi chimici si nu se stie exact care dintre acestia afecteaza dezvoltarea fatului (nicotina si monoxidul de carbon se pare ca joaca un rol important in aparitia problemelor de-a lungul sarcinii).

    Cum poate afecta fumatul nou-nascutul?
    Fumatul aproape dubleaza riscul de a avea un copil cu greutate mica la nastere. Bebelusii cu greutate mica la nastere (< 2500 gr) pot avea probleme mult mai mari de sanatate in primele luni de viata, risc mai mare de handicapuri cronice (paralizie cerebrala, retardare mintala si probleme de invatare) sau pot chiar deceda. Se stie deja ca fumatul incetineste cresterea si dezvoltarea fatului, si numeroase studii au aratat ca acesta mareste rata nasterilor inainte de termen (inainte de 37 de saptamani de sarcina) cu 20%. Daca gravida se opreste din fumat pana la sfarsitul primului trimestru de sarcina, riscul de a avea un copil cu greutate mica la nastere nu este mai mare decat in cazul gravidei nefumatoare. Chiar daca gravida nu poate intrerupe fumatul in primele doua trimestre de sarcina, intreruperea lui in cel de al treilea trimestru poate imbunatatii rata de crestere a fatului. Conform studiilor facute, gravidele care se opresc din fumat pana in saptamana a 30-a de sarcina au copii cu greutate la nastere mai mare decat in cazul gravidelor care continua sa fumeze pe toata perioada sarcinii.
    Gravidele nefumatoare trebuie sa evite locurile in care se fumeaza. Fumatul pasiv, ca si cel activ, poate impiedica cresterea fatului si mari riscul de a avea un copil cu greutate mica la nastere sau cu afectiuni genetice.
    Desi implicatiile fumatului asupra nasterii premature si a greutatii nou-nascutului sunt deja cunoscute, unele studii recente au demonstrat ca atunci cand exista si anumite interactiuni genetice nedorite, fumatul poate mari riscul nasterii cu defecte fizice. Femeile care au fumat in primele luni de sarcina si au din familie cazuri de anomalii congenitale sunt supuse unui risc cu 20% mai mare de a avea copii cu aceleasi probleme. Acelasi risc poate apare si in cazul in care exista fond genetic favorabil aparitiei la nou-nascut a celor doua deformatii cunoscute sub numele de buza de iepure sau gura de lup (bolta palatina deschisa).

    Cum poate afecta fumatul sarcina?
    Fumatul a fost asociat cu o multime de complicatii aparute pe perioada unei sarcini. Fumatul din primele saptamani de sarcina pare sa mareasca riscul sarcinii ectopice sau sarcina extrauterina (implantarea embrionului se face in afara peretelui uterin). Rareori aceste sarcini au ca rezultat nasterea unui copil, embrionul fiind eliminat chirurgical, iar femeia supusa unui tratament medicamentos. Fumatul poate mari de asemenea riscul avorturilor spontane.
    Fumatul pare sa dubleze riscul aparitiei complicatiilor placentare (care apar in 1% dintre sarcini). Cand femeia fumeaza atat fatul cat si placenta sunt private de o parte din oxigenul si nutrientii necesari. Placenta tinde sa creasca si sa se ingroase (poate apare riscul de placenta praevia - placenta este atasata prea jos in uter si acopera partial sau in totalitate cervixul, sau placenta abruptio - placenta se desprinde de peretele uterin inainte de nastere) pentru a ocupa o suprafata mai mare prin care sa asigure necesarul de oxigen si nutrienti pentru fat. Datorita cresterii placentei, fatul nu mai are loc mult ca sa creasca, deci va avea greutate mai mica la nastere, asociata de multe ori cu alte probleme de sanatate (incluzand insuficienta pulmonara). In cazul aparitiei problemelor placentare, nasterea poate pune in pericol viata mamei si copilului, dar acesta poate fi evitat, in majoritatea cazurilor, cu ajutorul operatiei de cezariana.

    Poate fumatul sa afecteze fertilitatea?
    Fumatul poate cauza probleme reproductive inainte ca femeia sa ramana insarcinata. Un studiu facut in Marea Britanie a aratat ca fumatoarele, fata de nefumatoare, pot avea mai multe probleme de conceptie, 50% dintre ele avand sanse mai mici de a ramane gravide in primele 12 luni de incercari. Acelasi studiu a aratat ca si fumatul intens al tatalui poate duce la conceptie intarziata.

    Fumatul parintilor poate cauza si alte probleme bebelusilor si copiilor?
    Bebelusii mamelor care au fumat pe perioada sarcinii sunt de trei ori mai mult expusi riscului sindromului mortii infantile subite (SIDS) in comparatie cu cei ai mamelor nefumatoare. Bebelusii expusi fumatului pasiv prezinta de asemenea risc crescut pentru SIDS, chiar daca studiile recente sugereaza ca expunerea la fumul de tigara pe perioada cat se aflau intrauterin conteaza mult mai mult.
    Copiii supusi fumatului pasiv sau activ inca inainte de a se naste pot avea probleme ulterioare de genul astmului sau autismului. Un studiu recent facut in Suedia sustine ca bebelusii mamelor care au fumat in primele saptamani de sarcina sunt supusi unui risc de 40% mai mare sa sufere de autism (boala caracterizata prin dificultati de comunicare cu cei din jur) comparativ cu bebelusii mamelor nefumatoare. Copiii mamelor fumatoare prezinta risc de doua ori mai mare sa aiba probleme de comportament, incluzind ADHD (attention deficit/hyperactivity disorder). Acelasi risc crescut pentru comportament impulsiv si lipsa de atentie poate apare si in cazul copiilor a caror mame au fost expuse cu regularitate fumatului pasiv.

    Cum pot fi preintampinate problemele cauzate de fumat?
    Recomandarile medicale includ intreruperea fumatului inainte de sarcina si evitarea lui pe intreaga durata a acesteia, inclusiv dupa nasterea copilului. Medicul poate sugera gravidei programe speciale de campanie anti-fumat sau metode diferite prin care sa renunte la acesta. Chiar si mai tarziu in sarcina, renuntarea la fumat poate reduce riscurile la care poate fi expus fatul. Odata cu scaderea numarului de tigari fumate scad si problemele datorate fumatului cu care copilul se poate naste.
    Renuntarea la fumat se poate face mai usor de-a lungul sarcinii daca: in trecut femeia a mai avut incercari de a se lasa, are un partener care nu fumeaza, are suportul moral al familiei sau prietenilor si intelege efectele negative pe care fumatul le poate avea asupra viitorului ei copil.

    Este foarte important ca in preajma nou-nascutului fumatul sa fie exclus. Parintii ar trebui sa renunte la aprinderea tigarilor in casa si musafirii trebuie rugati sa faca acelasi lucru cand vin in vizita. Bebelusii expusi fumului de tigara sufera mai mult de probleme respiratorii si infectii ale urechii decat restul. Bebelusii mamelor care fumeaza sunt expusi unui risc de 38% mai mare sa faca pneumonie si sa fie internati in spital in primul an de viata, fata de cei ai nefumatoarelor. Un copil expus fumului de tigara acasa, in primii ani de viata, este supus unui risc mare de a avea mai tarziu astm.

    Si nu in ultimul rand, fumatul poate afecta propria sanatate a femeii: fumatorii prezinta risc crescut pentru cancerul pulmonar sau alte forme de cancer, boli cardiace, accident vascular si emfizem pulmonar (afectiune uneori mortala a plamanilor). Renuntarea la tigari va avea ca rezultat parinti mai sanatosi - ei fiind un model pentru proprii copii.

    Traduceri dupa diverse resurse internet