Durerile de cap la copii

editat la 08/28/2004

Copilul meu acuza dureri de cap, care poate fi cauza acestora?

Desi multi parinti cred ca durerile de cap nu trebuie sa apara la copii, acestea sint destul de des intilnite in special la cei aflati deja la scoala sau la adolescenti. La unii copii acestea au chiar tendinta de a se repeta. O durere de cap este de multe ori cauzata de o infectie virala la un copil, la fel ca si in cazul unui adult; si problema poate fi usor recunoscuta cind durerea de cap este insotita si de alte simptome precum febra, dureri in gat sau ganglioni umflati.

De ce unii copii acuza dureri de cap daca nu sint bolnavi?
Simplu, pentru ca uneori acesti copii sint predispusi acestui fenomen. De multe ori unul din parinti are aceeasi problema, si la copii durerile de cap pot apare si cind sant mici, dar mai ales dupa inceperea scolii. In rest, acesti copii sint perfect sanatosi si se dezvolta normal din toate punctele de vedere. Cea mai frecventa cauza a durerilor de cap este migrena, care deasemenea poate fi mostenita.

Ce se intimpla in cazul unei migrene?
Migrena apare datorita modificarilor in dimensiune a vaselor sanguine care transporta sangele la creier. Arterele, aliniate de muschi, se pot micsora sau largi in diametru. In cazul migrenelor, arterele mai intii se contracta (se micsoreaza), provocand uneori simptome de genul vederii "in ceata" sau "cu pete", sau senzatii ciudate, si apoi se dilata (se largesc). Deobicei, cand se dilata, apare durerea de cap.
Copiii care au migrene, deseori au senzatie de greata si chiar vomita. In mod frecvent, ei incearca sa evite lumina si zgomotele puternice si se simt mai comfortabil daca se intind in pat intr-o camera intunecata si incearca sa doarma. Migrenele pot apare datorita oboselii, exercitiului fizic exagerat sau expunerii prelungite la soare. Uneori, anumite alimente pot fi cauza migrenelor, si este bine sa se tina o evidenta a acestora, astfel fiind mai usor de depistat cele care pot duce la dureri de cap. Din aceasta categorie fac parte nucile, alunele, arahidele, cafeina (din bauturile tip cola) si carnea mult prea condimentata (in special cu MSG - glutamat de sodiu). Odata cu trecerea timpului, parintii si copiii vor reusi sa descopere din timp primele semne ale unei migrene si vor invata cum sa o evite mai usor.

Ce se poate face in cazul unei migrene?
Majoritatea copiilor care sufera migrene pot fi tratati prin luarea masurilor de precautie prezentate mai sus si cu acetaminofen (paracetamol). !!! Este foarte important ca medicamentul sa fie oferit cat mai repede posibil. Unii parinti au tendinta sa evite medicamentele si asteapta sa vada daca durerea de cap va dispare de la sine. Dar cu cat o durere de cap cauzata de migrena va dura mai mult, cu atat va fi mai greu de indepartat. De aceea, odata familiarizat cu migrenele repetate ala copilului, trateaza-le cat mai repede posibil. Fi sigur ca si personalul scolii stie de aceste situatii si stie cum trebuie sa actioneze la timp.
!!! Uneori migrena se poate manifesta diferit si nu raspunde la interventiile de mai sus. In astfel de situatii vizita la medic este mai mult decat recomandata.

Ce altceva poate provoca durerile de cap la copii?
Stresul este o alta sursa a durerilor de cap. Desi sant mai frecvente in adolescenta, pot apare si la copii. Aceste dureri de cap dau senzatia de incordare in jurul capului si in special in dreptul tamplelor. Muschii gatului pot deveni si ei incordati.
Aceste dureri de cap datorate stresului le resimtim cu totii cateodata, in special dupa o zi stresanta la servici sau datorita unui eveniment incarcat de emotii acasa. Copiii si adolescentii nu raspund diferit in cazul unor astfel de situatii; ba dimpotriva, astfel inteleg ca stresul exista. De cele mai multe ori insa, copiii nu realizeaza ca stresul este cel care-i afecteaza.
Daca copiii refuza sa discute aceste probleme cu parintii lor (cateodata pentru ca situatia de acasa este cea care provoaca stresul), se poate apela la ajutor medical de specialitate. Ca prim pas, problema trebuie discutata cu medicul de familie sau pediatrul. O trimitere catre un psiholog sau un psihiatru poate fi recomandata. Cu un ajutor de specialitate problemele pot fi discutate si intelese, si multi psihologi ii pot invata pe copii metode de relaxare care sa-i ajute sa scape de durerile de cap. Un copil care se poate auto-controla si poate stapani mai usor situatiile stresante va fi mai putin vulnerabil in fata durerilor de cap.

Durerile de cap si tumorile craniene
Parintele unui copil care sufera de dureri de cap banuieste de multe ori ca o problema mult mai grava este cauza acestora, iar tumoarea craniana este gandul cel mai infricosator (desi rar mentioneaza acest lucru, parintii recunosc ca s-au gandit la el). Tumorile craniene sant insa printre cele mai rare cauze ale durerilor de cap la copii. Cand totusi sant prezente, ele sant caracterizate de o anumita schema a manifestarilor: dureri de cap de la prima ora a dimineatii si voma, iar durerile de cap se intensifica apoi si devin insuportabile.
!!! In cazul in care durerea de cap a copilului este insotita de voma, convulsii, dificultati la vorbire sau in miscari, sau pierderi ale cunostintei vizita la medic trebuie facuta de urgenta.

Sursa:
"The 3 a.m. handbook - The most commonly asked questions about your child's health", W. Feldman

Dureri in gat. Cauze si tratament.

editat la 11/17/2003

Aparitia durerile in gat poate fi rezultatul mai multor cauze. Virusii si bacteriile pot duce la infectii care produc inrosirea si dureri usturatoare in gat. Alte cauze sint fumatul, inhalarea aerului poluat, consumaul de alcool, "febra fanului" sau alte alergii.

Ce este amigdalita?

Amigdalita reprezinta umflarea amigdalelor. In mod frecvent este cauzata de o infectie bacteriala, iar alteori un virus poate fi cauza. Amigdalele ajuta la filtrarea bacteriilor si a altor microorganisme pentru a preveni infectarea organismului. Uneori insa, sant soplesite de infectiile virale si bateriale, se inrosesc si se umfla producind amigdalita. Deoarece amigdalele sint pozitionate la nivelul gatului, in spatele limbii, simptomele unei amigdalite sau a unei faringite streptococice sint asemanatoare.

Amigdalita necesita extirparea amigdalelor?

Amigdaloctemia- extirparea chirurgicala a amigdalelor este recomandata dupa virsta de 4 ani, si doar in cazul unor amigdalite repetate, a unor amigdale foarte mari care impiedica respiratia, sau a reumatismului poliarticular acut si nefritei. In cazul existentei unui fond alergic amigdaloctemia este contraindicata. Numai medicul poate decide asupra acestei interventii chirurgicale.

Ce este faringita streptococica?

Faringita streptococica este des intilnita in intervalui Octombrie-Aprilie, mai ales la copiii intre 5-10 ani, aflati la scoala, sau la adulti. Infectia se transmite de la persoana la persoana prin intermediul secretiilor nazale si salivei. Faringita este provocata de bacteriile Streptococcus beta-hemolitic din grupa A. In general durerile la faringita streptococica sint asemanatoare cu cele provocate de virusi sau alte bacterii. Faringita streptococica poate fi insotita si de eruptii pe piele. Acestea apar la 12-48 de ore de la declansarea bolii, si incep sa dispara dupa 4-5 zile, uneori insotite de descoamarea pielii (in special pe palme si talpi). Complicatiile care pot apare in cazul netratarii la timp a acestei infectii sint: otite, sinuzite si pneumonie. O complicatie rara dar foarte grava este febra reumatica, care poate afecta valvele inimii sau rinichii. Febra reumatica poate fi prevenita prin administrarea de antibiotice.

Simptomele amigdalitei si faringitei streptococice pot fi:

• dureri in gat;
• febra mare timp de 3-5 zile (38.5-40.5°C);
• dureri de cap;
• voma;
• puncte albe pe amigdale sau in gat;
• durere la inghitire;
• amigdale inrosite si umflate;
• ganglionii gatului umflati si durerosi;
• rosu in gat;
• dureri de burta.

Ce este mononucleoza infectioasa?

Mononucleoza este cauzata de virusul Epstein-Barr, este mai des intilnita la copii mai mari si la adulti. Simptomele bolii includ: dureri in gat, ganglioni umflati la nivelul gatului dar si la subsuori si plica inghinala, febra si frisoane, dureri de cap, respiratie greoaie, puncte albe pe amigdale si oboseala sporita.

Cum se poate face diferenta intre o infectie virala si una bacteriala?

Principala diferenta o constituie tusea si secretiile nazale abundente, care sint mult mai evidente in cazul infectiilor virale. Febra apare brusc, este mare si dureaza mai multe zile in cazul infectiei bacteriale. In general este greu de facut diferenta si numai anumite analize medicale pot determina cauzele.

Medicul poate recomanda un exudat faringian - preluarea unei probe din gat cu ajutorul unui betisor cu vata la capat. Se face mai intii un test rapid care dureaza 15-20 de minute, iar daca rezultatul este negativ, proba preluata din gat se lasa in laborator cel putin 24 de ore pentru un rezultat sigur. In cazul in care medicul banuieste existenta mononucleozei infectioase va recomanda o analiza a sangelui.

Ce tratamente se pot aplica pentru eliminarea durerilor in gat?

Administrarea antibioticelor in cazul infectiilor virale s-a dovedit ineficienta si nu se recomanda. Simptomele in cazul acesta vor incepe sa dispara cind organismul isi declanseaza sistemul de auto-aparare; recuperarea avind loc in 7-10 zile. Pentru ameliorarea durerilor in gat si a problemelor ce le cauzeaza sint recomandate:

• Medicamente antitermice (acetaminofen - paracetamol, ibuprofen, novocalmin). !!!Copiilor sub 12 ani nu li se poate administra aspirina datorita pericolului sindromului Reyes.
• Gargara cu apa calduta si sare (1/4 lingurita de sare dizolvata intr-o cana de apa).
• Adultii si copiii mai mari pot folosi bomboane pentru usurarea senzatiei de arsura in gat (ex. Halls) sau pot suge cubulete de gheata.
• Consum mare de lichide caldute sau reci (se evita orice lichid sau aliment fierbinte, acestea putind irita mai rau gatul), alimente usor digerabile si cit mai fluide.

Daca durerile in gat sint provocate de streptococi medicul va prescrie antibiotic - Penicilina, tratament pentru 10 zile (cercetari ulterioare au aratat ca tratamentul de 5-7 zile nu da rezultate pozitive, existind riscul reinfectarii sau al aparitiei unor complicatii nedorite). In cazul alergiilor se prescrie Eritromicina. Desi ameliorarea apare in primele zile de antibiotic este foarte important ca tratamentul sa se faca complet pentru prevenirea febrei reumatice. La aproximativ 15% din pacienti infectia recidiveaza si este necesara o a doua cura de antibiotic. Deoarece faringita streptococica este contagioasa bolnavul trebuie izolat. Copiii se pot intoarce la scoala daca timp de 24 de ore nu au mai avut febra si au urmat cel putin 2 zile de tratament cu antibiotic.

In cazul durerilor de gat provocate de o bacterie diferita, medicul va prescrie antibioticul necesar distrugerii acesteia. !!!Orice tratament cu antibiotic trebuie insa dus pina la capat, pentru a preantimpina reinfectarea si complicatiile.

In cazul diagnosticarii cu mononucleoza infectioasa medicul va recomanda probabil odihna indelungata si evitarea activitatilor fizice grele. Simptomele cauzate de aceasta pot dura mai mult de 4 saptamani.

Cum se pot preveni durerilor in gat?

Cea mai buna cale de prevenire este spalarea miinilor cu regularitate, evitarea atingerii cu mana a gurii si ochilor, acoperirea gurii cu mana in cazul tusei si stranutului.

Surse:
American Academy of Family Physicians;
"Cum imi cresc copilul" - Laurence Pernoud;
"The 3 a.m. Handbook" - W. Feldman;
Resurse Internet

ANTIBIOTICELE - nu ofera intotdeauna raspuns

editat la 09/11/2002

Copilul a racit, ii curge nasul, are febra, ba chiar tuseste sau are rosu in git. Mergem disperati la medic si aproape ca batem cu pumnul in masa ca vrem antibiotic, daca medicul spune NU ANTIBIOTIC. Asta doar daca avem noroc de unui medic constient de efectele secundare ale antibioticelor si care a mai citit ceva literatura de specialitate in ultimii 5 ani.

Sunt Antibioticele raspunsul la intrebarile noastre legate de cum sa punem capat unei raceli banale ?

Antibioticele sint indicate in cazul infectiile bacteriene.

Cind un copil este bolnav, tuseste, are rosu in git sau a racit, probabil este vorba de o infectie virala.

Infectiile virale obisnuite, de genul tusei, rosu in git sau racelile nu pot fi vindecate cu antibiotice.

Cind copilul isi revine dintr-o infectie virala obisnuita inseamna ca propriul organism stie sa lupte singur impotriva virusilor.

Folosirea antibioticelor atunci cind nu este cazul poate duce la efecte secundare asupra micutului organism.

Spalatul miinilor este cel mai bun mod de a impiedica si preveni imprastierea bolilor.

Intrebari frecvente

• Cum pot sa-mi protejez copilul?

Folositi antibiotice numai cind medicul a decis ca ele sint necesare. Antibioticele nu vindeca majoritatea racelilor, tuse, rosu in git sau nasul mereu plin de mucozitati - organismul copiilor lupta in felul lui cu virusii.

• Daca mucozitatile din nas isi schimba culoarea de la galben la verde, inseamna ca antibioticul este solutia pentru copilul meu?

Mucozitatile galbene sau verzi nu sint un semn de infectie bacteriala. Este normal insa ca ele sa devina mai consistente si sa-si schimbe culoarea pe parcursul unei raceli.

• Inseamna ca nu trebuie sa-i dau niciodata antibiotice copilului?

Antibioticele sint medicamente foarte puternice si ele trebuiesc prescrise numai in cazul infectiilor bacteriale. Daca un antibiotic a fost prescris, fiti siguri ca urmariti cu strictete conditiile in care se administreaza si pe ce durata. Niciodata nu salvati o parte din antibiotic pentru mai tirziu.

• Cum pot stii daca copilul meu are o infectie virala sau una bacteriala?

Intrebati medicul. Daca considerati ca este necesar tratament in cazul copilului dumneavoastra, luati legatura cu medicul. Dar retineti, racelile sint provocate de virusi si nu se pot vindeca cu antibiotice.

Bibliografie: American Academy of Pediatrics

Raceala si Gripa. Care este diferenta dintre ele?

editat la 10/05/2002

Desi Raceala si Gripa au multe simptome asemanatoare, Raceala este in general usoara, dar Gripa tinde sa fie mult mai severa ca manifestare.

Deseori Raceala debuteaza cu stari de oboseala, stranut, tuse si nas infundat. Este posibil sau nu, sa apara si febra, dar deobicei ea este cu 1-2°C mai ridicata decit in mod normal. Pot apare dureri musculare, iritatie sau rosu in git, ochii lacrimosi si dureri de cap. Cu cit Raceala avanseaza, consistenta mucozitatilor nazale devine mai groasa si se trece de la culoarea galbuie la cea verzuie. Toate aceste simptome insa pot varia la fiecare raceala.
Raceala dureaza de la la 3-4 zile pina la 10 zile. Majoritatea adultilor au 1-2 raceli/an, in timp ce copiii pot avea 5-8 raceli/an. Numarul racelilelor creste cind oamenii prefera sa-si petreaca cit mai mult timp afara.

Gripa (prescurtare a Influenza virus) debuteaza brusc si violent, cu febra de 40.5°C. Febra este insotita de stari de slabiciune si oboseala, tuse uscata, nas care pare sa curga la nesfirit, frisoane, dureri musculare, dureri puternice de cap, dureri oculare si rosu in git. Febra poate dura de la 3 la 5 zile. Dupa vindecare este posibil ca starea de slabiciune si oboseala, tusea, sa mai dureze pina la 3 saptamini.
Gripa este des intilnita iarna si primavara devreme. Virusii gripei sufera mutatii genetice in mod constant si acestea sint majore la fiecare 10 ani.

Care sint cauzele?

VIRUSII. Peste 100 de tipuri diferite de virusi provoaca Raceala. Gripa, pe de alta parte, este cauzata doar de un numar redus de virusi, anual. De aceea exista vaccin pentru Gripa, dar nu si pentru Raceala.

Ce tratament se recomanda?

Nu exista tratament propriu-zis pentru Raceala si Gripa. Singura posibilitate este de a creea cit mai mult comfort organismului ce lupta impotriva virusilor:

• Odihna la pat, in mod special pe timpul febrei;
  
• Evitarea fumatului activ si pasiv;
  
• Lichide multe (apa sau sucuri de fructe) pentru fluidizarea mucozitatilor. De asemenea ele sint foarte importante pentru rehidratare, mai ales in cazul febrei;
  
• Ceaiuri calde cu lamiie si miere, supa calda de pui;
  
• Fara consum de alcool;
  
• Gargara cu apa calduta, sarata, de citeva ori pe zi pentru rosu in git;
  
• Bomboane mentolate pentru tuse (ex. Halls);
  
• Pentru copiii care inca nu-si pot sufla nasul, folosirea unei pompite pentru indepartarea mucozitatilor nazale;
  
• Solutie salina pentru indepartarea mai usoara a mucozitatilor (0.65% gr. sare).

Ce medicamente se pot lua?

Desi multe ca numar, medicamentele special destinate Racelii nu o pot vindeca, ci doar o pot face mai usor de suportat. Mai mult, e posibil ca datorita efectelor secundare a acestora starea generala a organismului sa devina mai proasta. ATENTIE! Inainte de a oferi orice medicament de acest gen unui copil, cereti opinia medicului. Dozele recomandate / kg corp sau virsta trebuiesc respectate cu mare atentie.
Medicamentele pentru Raceala contin, de multe ori, mai mult decit un singur ingredient. Produsele destinate pentru calmarea mai multor simptome nu sint indicate daca toate acestea nu sint prezente. Este bine sa se opteze pentru medicamente care trateaza doar simptomele ce au aparut, nimic in plus.

De ce Antibioticele nu pot vindeca Raceala si Gripa?

Antibioticele nu actioneaza impotriva virusilor. De aceea ele nu pot vindeca o Raceala sau o Gripa. Dar Antibioticele pot fi insa utile in cazul infectiilor bacteriene, cum sint cele ale sinusurilor sau urechii.

Cum se poate preveni Raceala sau Gripa?

Virusii care cauzeaza Raceala si Gripa se transmit prin contact mina-la-mina si prin aer datorita tusei si stranutului. A sta ud sau in frig NU duce la Raceala sau Gripa. Dar ATENTIE! de multe ori, frisoanele sint primul semn ca organismul a contactat Raceala sau Gripa, de aici ideea gresita: "mi-a fost frig si am racit".
Cel mai important mod de a prevenire este spalatul des pe miini cu sapun si apa calduta si evitarea de a atinge nasul sau ochii.
Pentru a impiedica raspindirea acestora, repausul la pat este mai mult decit indicat. Folosirea servetelelor in locul batistelor este mai sigura pentru a nu imprastia virusii.

Este necesara vaccinarea impotriva Gripei?

Persoanele care ar trebui sa opteze pentru vaccinare sint:

• Personalul medical sau infirmierii care au contact permanent cu bolnavi;
  
• Adultii si copiii cu probleme cardiace sau pulmonare;
  
• Adultii si copiii cu diabet, probleme renale, anemie sau sistem imuno-deficitar (ex. SIDA);
  
• Femeile insarcinate cu risc crescut pe durata sarcinii;
  
• Copiii aflati pe tratament prelungit cu aspirina;
  
• Persoanele peste 65 de ani.

Persoanele din aceasta categorie, mult mai sensibile decit ceilalti, pot avea probleme serioase in urma unei Gripe (Pneumonie) sau pot raspindi foarte usor virusii.
Cei care nu se incadreaza in aceasta categorie nu este necesar sa se vaccineze. Totusi, daca exista interes pentru vaccinare, mai intii trebuie ceruta o opinie medicala.
Vaccinarea contra Gripei se recomanda pentru lunile Octombrie si Noiembrie.

Cind trebuie sunat medicul?

In general, in cazul unei Raceli sau a unei Gripe, adultii nu au nevoie de consultatie medicala. Dar in cazul unui copil mic este bine ca medicul sa fie sunat (de preferat sint vizitele la domiciliu, pentru a nu inrautatii starea micutului).
Daca insa apar urmatoarele probleme, medicul trebuie consultat de urgenta:

• Raceala care dureaza mai mult de 10 zile;
  
• Dureri ale urechii sau scurgeri ale ei;
  
• Dureri puternice ale fetei sau fruntii;
  
• Temperatura constanta peste 38.5°C;
  
• Respiratie greoaie;
  
• Raguseala, rosu in git si tuse ce par sa nu se mai sfirseasca.

Bibliografie: American Academy of Family Physicians

Raceala si Gripa. Cum le recunoastem? Medicamente recomandate

editat la 02/23/2003

Fiecare parinte se confrunta cu raceli sau gripe ale copilului. Febra, durerile, nasul infundat, sint citeva din simptomele care duc la discomfortul si iritabilitatea acestuia, ii modifica somnul si apetitul. Iarna si primavara copii par sa contacteze raceala sau gripa una dupa alta. In general, un copil poate avea intre 8-10 raceli si una sau mai multe gripe in primii 2 ani de viata. Desi raceala si gripa sint urmate rar de complicatii, este bine sa urmariti cu atentie simptomele si in functie de acestea sa sunati sau sa vizitati medicul.

I) Care sint diferentele intre o Raceala si o Gripa?

Simptome	Raceala	Gripa
Dureri musculare	Usoare	Adesea puternice
Dureri in dreptul pieptului	De la usoare la moderate	Frecvent, uneori puternice
Friguri	Usoare	Adesea puternice
Tuse	Frecvent	Puternica
Diaree sau voma	Deloc sau usoara	Frecvent, puternica
Epuizare	Usoara	Precede gripa, frecvent
Ameteala, slabiciune	Usoara	Frecvent, de durata (pina la 2 saptamini)
Febra	Scazuta	Ridicata (38.5 - 40°C)
Dureri de cap	Rar	Frecvent
Stranut	Frecvent	Ocazional
Rosu in git	Frecvent	Frecvent
Nas infundat	Frecvent	Ocazional

II) Ghidul medicamentelor pentru Raceala si Gripa

Decongestante	Acestea elibereaza caile de respiratie prin relaxarea tesuturilor inconjuratoare, si calmeaza senzatia de greutate in piept prin reducerea secretiilor, si implicit curatarea fluidului din caile respiratorii.
Expectorante	Expectorantele contin, in general, un ingredient ce ajuta la eliberarea mucusului, acesta putind fi eliminat usor si de copii (prin suflarea nasului sau expectorare).
Supresante	Unele supresante pentru tuse sint narcotice; ele actioneaza prin reducerea impulsurilor nervoase ce produc tusea.
Antihistaminice	Aceste medicamente antialergice reduc secretiile si umflaturile membranei mucoase. Ingredientele active actioneaza pentru a combate o reactie violenta a organismului (eliberarea Histaminei - produs chimic puternic) datorita contactului cu o substanta alergena. Cind antihistaminicele isi fac efectul, tusea si alte semne de alergie se diminueaza.
Calmante pentru git	Aceste calmante, de genul celor "babesti": miere sau lamiie, calmeaza gitul iritat si elimina durerile temporar. Nu oferiti drops-uri pentru tuse copiilor mai mici de 3 ani, datorita pericolului inecarii cu ele. Nu folositi miere in cazul unui copil mai mic de 1 an, datorita botulismului.
Bronho-dilatatoare	In general valabile doar cu prescriptie medicala, aceste medicamente relaxeaza si calmeaza tesuturile care inconjoara caile respiratorii. In urma administrarii acestora, mucusul si particulele de praf se elibereaza mai usor si copilul sufera mai putin din cauza spasmelor respiratorii.

Medicamentele de tuse contin ingredienti diferiti, puternici mai mult sau mai putin, deci, este recomandabil sa cereti, mai intii, sfatul medicului, pentru a alege medicamentul potrivit starii copilului dumneavoastra. Dozarile difera in functie de virsta si greutatea copilului; cititi cu atentie prospectele medicamentelor. De pilda, ingredientii activi din unele medicamente pentru adulti pot cauza reactii adverse in cazul unui copil: stari de lesin, iritabilitate, halucinatii si chiar tensiune arteriala ridicata in cazul unur copii. Unele medicamente pentru tuse contin alcool si acestea nu pot fi oferite copiilor. Altele contin ingrediente care nu au nici un efect benefic.

Sursa: The Children's Hospital Guide to Your Child's Health and Development, Children's Hospital Boston.

Masurarea Temperaturii. Metode si tipuri de termometre folosite.

editat la 03/10/2003

Parintii sint mereu ingrijorati de aparitia febrei, iar de multe ori se grabesc sa anunte medicul, si incearca cu ajutorul medicamentelor sau prin alte metode, total nepotrivite uneori, sa reduca aceasta febra. Febra nu este insa o boala, ci este un simptom. Prezenta acesteia sugereaza ca organismul raspunde normal la infectiile virale sau bacteriene. De aceea este indicat ca febra sa fie urmarita cu atentie prin masurarea temperaturii corpului si in functie de valori sa se ia masurile potrivite.

In ziua de azi exista mai multe optiuni pentru a putea masura temperatura corpului. Exista 5 tipuri de termometre: cu mercur (de sticla), digitale, timpanice (pentru urechi), orale tip suzeta si axiale instantanee (benzi de pus sub brat). Benzile speciale pentru fruntea copilului nu masoara o temperatura corect si nu sint recomandate. Metodele prin care se poate masura temperatura sint: rectal, oral, timpanic sau axial. Metoda rectala este standard si medicii o prefera ca fiind cea mai corecta. Daca se obteaza pentru alta metoda trebuie ca valoarea masurata sa fie ajustata si comparata cu cea rectala. Urmatorul tabel ofera citeva informatii despre temperatura masurata cu cele 5 tipuri de termometre:

TERMOMETRU	PRO	CONTRA
Cu Mercur	Temperatura citita este foarte corecta Nu face zgomot	Citirea se face greu Este fragil Dureaza 2-3 minute masurarea
Digital	Valoarea se citeste usor Temperatura citita este corecta "Beep" cind este gata	Necesita baterii Dureaza cel putin 1 minut masurarea Zgomotul poate trezi un copil adormit
Oral Tip Suzeta	Prezinta siguranta Nu trezeste un bebelus	Necesita baterii Necesita cel putin 3 minute la masurare
Timpanic (urechi)	Masurarea temperaturii se face rapid (3-5 secunde) Elimina riscul contaminarii ce apare la folosirea combinata a metodei rectale si orale	Necesita aplicarea corecta in canalul urechii pentru masurare corecta Nu este foarte indicat in cazul bebelusilor Necesita baterii Este scump
Instantaneu (axial)	Masurarea temperaturii se face rapid (2-3 secunde) Elimina riscul contaminarii ce apare la folosirea combinata a metodei rectale si orale	Este mai greu de folosit in cazul unui copil agitat Este scump

Temperatura normala a corpului variaza de la persoana la persoana, de la ora la ora, sau de la o metoda de masurare la alta. Temperatura normala medie este de 37°C (98.6°F). Temperatura normala a corpului variaza de la 36°C la 37.8°C (96.8°F-100°F), iar in functie de orele zilei poate avea valori de 36.1°C (97.0°F) intre 2-4 a.m. sau 37.2°C (99.0°F) intre 6-10p.m.

Febra este definita ca temperatura ce trece de limita normala, iar valoarea acesteia depinde metoda de masurare. Temperatura este considerata febra daca este mai mare de 37.2°C (99°F) axial, 37.5°C (99.5°F) oral si 38°C (100.4°F) masurata rectal. Cel mai usor loc in care se poate masura este axial (sub brat), dar desi nu este cea mai exacta, important este sa se cunoasca cu certitudine daca copilul are, sau nu, febra. Din motive practice si de siguranta, temperatura masurata oral nu se recomanda copiilor sub 5 ani. Desi temperatura masurata rectal este cea mai sigura, modul in care se face poate speria copilul.

1) Masurarea temperaturii rectal

Folosind un termometru cu mercur sau digital, etapele de masurare sint:

• Daca se utilizeaza un termometru cu mercur, acesta se scutura de citeva ori (deasupra patului sau a unei suprafete moi, ca in caz de lovire sa nu se sparga) pina cind coloana de mercur coboara sub 37°C (98.6°F).
• Se unge capatul termometrului cu putina crema (de preferat petroleum jelly sau o crema solubila in apa).
• Se lasa bebelusul culcat pe spate si se indeparteaza scutecul. Copilul mai mare poate lasa culcat pe o parte.
• Daca se foloseste un termometru digital se apasa pe butonul de pornire.
• Se tin cu o mina picioarele ridicate, si usor se introduce termometrul in rect la cca. 2.5 cm (in cazul termometrului cu mercur partea argintata trebuie sa fie introdusa aproape in intregime).
• Se tine termometrul cu mercur in pozitie timp de 3-5 minute sau pe cel digital pina se aud citeva "beep"-uri; apoi se scoate si se citesc indicatiile.
• Se curata termometrul foarte bine dupa fiecare folosire.

Copilul se poate tine si culcat pe burta, pe picioarele adultului, iar acesta trebuie sa tina o palma pe mijlocul copilului; se introduce termometrul uns cu crema la cca. 2.5 cm.

2) Masurarea temperaturii axial (sub brat)

Folosind un termometru digital sau cu mercur se urmeaza urmatoarele etape:

• Se porneste termometrul digital, sau cel cu mercur se scutura bine pina cind coloana de mercur coboara sub 37°C (98.6°F).
• Se plaseaza termometrul in scobitura de sub brat si se tine bratul copilului ferm, in jos, peste piept.
• Termometrul cu mercur se mentine in pozitie timp de 4-5 minute, iar cel digital pina in momentul in care se aud "beep"-uri (se recomanda ca in cazul folosirii acestui termometru, "beep"-urile sa fie ignorate, iar termometrul digital sa ramina in aceeasi pozitie 2-4 minute pentru masurarea cit mai exacta a temperaturii). In cazul folosirii termometrului axial instantaneu (banda ce se lipeste pe piele) citirea va apare in 2-3 secunde.
• Se aduna 1°C (°F) pentru a a putea fi comparata cu cea masurata rectal, reala. In cazul benzilor acest ° se adauga automat.

3) Masurarea temperaturii timpanului (urechii)

Cind se foloseste un astfel de termometru trebuie sa fie asigurata inchiderea completa a canalului urechii. Daca copilul este culcat pe o parte, pe o suprafata calda, se asteapta 5 minute inainte de a masura temperatura pentru a preveni retinerea caldurii in interiorul urechii. Nu se ia temperatura imediat dupa ce copilul a venit de afara, unde a fost frig.

• Temperatura se masoara la urechea corespunzatoare miini adultului: dreapta daca este dreptaci, stinga daca este stingaci.
• Capatul termometrului se introduce cu atentie in ureche cu lentila aplecata usor in fata.
• Cu mina libera se trage usor de lobul urechi (pentru copilul mai mic de 1 an se trage de lob in spate si in sus) Aceasta miscare va permite canalului urechii sa se inchida perfect.
• Din momentul in care termometrul este pozitionat corect se apasa butonul de pornire.
• Se citeste temperatura dupa 3-4 secunde.
• In cazul bebelusilor mai mici de 3 luni, a copiilor mai mici de 3 ani cu probleme de sanatate, sau cind inca nu se cunoaste exact modul de folosire al acestui termometru, temperatura se va lua de 3 ori si cea mai corecta va fi cea mai ridicata valoare.
• Filtrul lentilei se va curata sau schimba dupa fiecare folosire.

4) Masurarea temperaturii oral

Aceasta se va putea lua la interval de 30 de minute de cind copilul a servit masa sau a consumat lichide, pentru a preveni erorile de citire.

Termometrul tip suzeta. Acesta prezinta siguranta si indica temperatura corect in cazul copiilor mici. Termometrul se va folosi insa numai pentru masurarea temperaturii si nu ca suzeta obisnuita.

• Se apasa pe butonul de pornire localizat in partea din fata a suzetei.
• Se pozitioneaza bulbul in gura copilului.
• Temperatura se va citi dupa 3 minute. Pentru a compara aceasta citire cu cea masurata rectal, reala, se aduna 0.5°C (°F).
• Bulbul suzetei se va curata foarte bine dupa fiecare folosire.

Termometrul digital sau cu mercur. In cazul copilului mai mare de 5-6 ani (sau din momentul in care poate urma instructiunile de folosire), se poate opta fie pentru termometrul digital, fie pentru cel cu mercur.

• Copilul trebuie sa deschida gura si sa scoata limba afara.
• Se porneste termometrul digital , sau cel cu mercur se scutura bine pina cind coloana coboara sub 37°C (98.6°F).
• Se introduce termometrul sub limba, in spatele gurii, in dreptul ultimului molar si apoi copilul trebuie sa inchida gura - foarte usor in cazul termometrului cu mercur. Copilul nu trebuie sa muste, dar trebuie sa mentina termometrul in aceeasi pozitie, prin plasarea limbii intre incisivii de sus.
• Se lasa termometrul in pozitie timp de 1-2 minute (sau in functie de ce spun instructiunile lui de folosire). !!! Nu se lasa niciodata copilul nesupravegheat, cu un termometru in gura. Se scoate termometrul si se citesc indicatiile.
• Se aduna 1°C (°F) pentru a putea compara cu temperatura reala, masurata rectal.

!!! Temperatura normala medie a copilului poate sa fie intre 36.1 - 37.7°C (97 - 100°F).

!!! Un copil mai mic de 6 luni, chiar cu febra usoara 37.8°C (100.2°), sau un copil mai mare de 6 luni cu peste 38.8°C (102°F), masurate rectal, necesita imediat atentie medicala. Aceeasi recomandare este valabila si pentru o febra usoara, ce dureaza mai mult de 2-3 zile, la un copil mai mare de 6 luni.

!!! Pentru temperatura mai mare de 40.5°C (105°F) se va merge imediat la Urgente.

Bibliografie:

"The Children Hospital Guide to Your Child's Health and Development" - Children's Hospital Boston;
"Cum imi cresc copilul" - Laurence Pernoud;
"The 3 a.m. Handbook. The most Commonly Asked gouestions about your child's health" - William Feldman.

5 Greseli in administrarea medicamentelor pe care NU trebuie sa le facem

editat la 04/12/2004

1. Folosirea unui masuri gresite.

Mai mult de 75% dintre adulti folosesc lingurita din bucatarie ca sa masoare cantitativ medicamentele aflate in stare lichida. Aceasta metoda nu prezinta acuratete, in special pentru copiii mici. In functie de marimea linguritei, se poate administra copilului orice cantitate cuprinsa intre 2 si 10 ml. Daca sticluta de medicamente nu vine insotita de o lingurita sau capac dozator, este bine ca administrarea medicamentelor in stare lichida sa se faca cu o seringa dozatoare (care poate fi achizitionata direct de la farmacie, la un pret acceptabil).

2. Impartirea aceluiasi medicament intre copii.

Chiar daca copiii dumneavoastra prezinta aceleasi simptome sau manifestari de boala, ei nu trebuie sa imparta acelasi medicament prescris de medic doar pentru unul dintre ei. Tratamentul prescris fiecarui copil impune doze diferite din acelasi medicament, in functie de virsta, greutate si istoric medical.

3. Incetarea tramentului medicamentos inainte de termen.

Asigurati-va ca tratamentul medicamentos este urmat pina la sfirsit, chiar daca copilul se simte mai bine si simptomele bolii dispar inainte ca aceasta sa fie complet vindecata. Acest lucru este foarte important in cazul administrarii antibioticelor, care, in general, omoara mai intii bacteriile slabe. Daca tratamentul este intrerupt, bacteriile ramase in sistem pot provoca infectii mult mai puternice si mai greu de vindecat.

4. Refolosirea medicamentelor ramase neutilizate in dulapior.

Intotdeauna verificati datele de expirare deoarece majoritatea medicamentelor isi pierd din proprietatile curatorii odata cu trecerea timpului. Incercati ca macar o data pe an sa faceti curatenie in dulapiorul cu medicamente, aruncind medicamentele vechi la cosul de gunoi (dar astfel incit copilul sa nu poata ajunge la ele) sau in toaleta.

5. Numirea unui medicament bomboana.

Copiii vor intelege ca medicamentele nu le pot face nici un rau si in lipsa dumneavoastra vor incerca sa le inghita ca pe bomboane. Daca copilul dumneavoastra trebuie sa ia medicamente, este foarte important sa li se explice de ce, cind si pentru cit timp trebuie sa faca acest lucru. Acelasi lucru este valabil si cu dozele zilnice de vitamine sau alte suplimente prescrise de medic.

Copiii si Medicamentele

editat la 11/01/2002

Administrarea medicamentelor trebuie facuta intotdeauna cu atentie si preferabil numai cu prescriptie medicala.

Adultii trebuie sa acorde deosebita atentie atunci cind administreaza copiilor medicamente:

Cititi cu atentie prospectul pentru doza corecta.

Atentie la diferenta dintre o lingura si o lingurita.

Utilizati o lingurita speciala pentru masurat sau o cutiuta de dozare a cantitatii. Linguritele din bucatarie au marimi diferite.

Nu administrati doza dubla.

Inainte de a administra doua medicamente, intrebati medicul sau farmacistul de posibilele reactii dintre ele.

Nu administrati niciodata medicamente pe intuneric.

Nu lasati niciodata copiii sa-si ia singuri medicamentele.

Nu spuneti niciodata ca medicamentele sint "bomboane".

Inchideti foarte bine sticla (cutia) de medicamente dupa fiecare utilizare.

Depozitati vitaminele acolo unde copiii nu le pot vedea sau gasi cu usurinta. Suplimentele de Fier sint, de multe ori, cauza principala a otravirii accidentale la copiii mai mici de 3 ani. Nu tineti niciodata medicamente in poseta!

Nu luati medicamente in fata copiilor. Ei ii imita pe adulti.

ATENTIE ! Administrarea unui medicament fara prescriptie medicala poate duce la disparitia simptomelor initiale ale bolii, punind in incurcatura medicul la diagnosticare si de multe ori tratamentul pe care vi-l va prescrie poate fi necorespunzator.

Tratamente ce pot fi aplicate fara consultarea medicala in prealabil:

Raceala: ser fiziologic sau solutie salina preparata in casa (un virf de cutit de sare la 100 ml apa fiarta si racita sau 0.65% sare in apa) ca picaturi nazale, dropsuri pentru copii cu eucaliptol sau esenta de brad.

Diaree usoara (de la 6 luni in sus): regim fara lapte, supa de morcovi, mere crude rase sau coapte, jeleu de gutui, banane, ceai de menta si zeama sau mucilagiu de orez.

Constipatie: supozitoare cu glicerina pentru copii, suc de prune, mere rase.

Tuse: sirop de patlagina sau din conuri de brad.

Agitatie sau insomnie: ceai de tei.

Indigestie sau dureri de burta: ceai de musetel.

Nu uitati ! Medicamentele trebuie sa trateze boala si nu simptomul. Trebuie sa aveti rabdare, caci ele, de cele mai multe ori, nu au efect imediat.

Pericolele casei si cum sa-i ferim pe copii de ele

editat la 05/08/2003

Oricit ar fi de mic, bebelusul trebuie ferit de pericole, multe dintre ele invizibile adultilor, dar omniprezente. Fie ca este nou-nascut, sau abia a invatat sa apuce un obiect, sa se rostogoleasca, sau sa mearga de-a-busilea sau in picioare, citeva masuri de siguranta sint vitale pentru a le lua in considerare.

O casa lipsita de pericole pentru bebelusi si copii implica 3 masuri principale de siguranta:

• Supravegherea - cea mai importanta; un adult responsabil trebuie sa fie mereu in preajma unui copil;
• Indepartarea obiectelor si substantelor periculoase - obiecte taioase, pesticide, medicamente, etc.;
• Obiecte de protectie - capace de siguranta pentru prize, zavoare (incuietori speciale de plastic sau metal) pentru dulapuri si sertare, gardut de protectie. !!!Primele doua masuri ramin insa cele mai importante.

Pericolele ce trebuie evitate pina la 4 luni

Posibil pericol	Masuri de prevenire
Arsuri	Evitati consumarea cafelei, supei, sau a oricarui lichid fierbinte in timp ce tineti in brate bebelusul. Intotdeauna testati temperatura laptelui din biberon, sau a apei pentru baita (cu cotul, sau incheietura miinii) inainte de a intra in contact cu copilul. Nu permiteti niciodata ca cineva sa fumeze in apropierea copilului. Culcati copilul in pijamale greu inflamabile.
Foc	Montati detectoare de fum si testati-le bateriile lunar. Reduceti riscul de foc prin interzicerea fumatului in pat. Eliminati cablurile electrice deteriorate, nu supraincarcati prizele sau prelungitoarele electrice, evitati sa acoperiti resoul electric.
Frati mai mari	Copiii mai mari nu trebuie lasati singuri cu un bebelus. Riscul ca cel mare sa-i faca intentionat rau bebelusului este scazut (desi posibilitatea exista intotdeauna), dar in mod accidental cel mare il poate rani, incercind sa-l ridice din patut, sa-l imbratiseze, sau sa-l tina in brate.
Animale	Nu lasati ciinele sau pisica in aceeasi camera cu bebelusul, mai ales daca un adult nu este prezent; indiferent cit de bine dresat este sau nu.
Caderi	Niciodata nu lasati bebelusul nesupravegheat pe masa de schimbat, canapea, pat sau orice alta suprafata aflata la o anumita distanta de podea, cu exceptia celor destinate bebelusilor: patut cu grilaj, tarc, sau cosulet. Intotdeauna cind bebelusul este in patut, tineti grilajele ridicate. Fiti foarte atenti cind urcati scarile cu un bebelus in brate.
Inecare	Nu lasati nici o clipa bebelusul nesupravegheat la baita. Nu raspundeti la usa, sau la telefon. Faceti baita intr-o cadita pe masura, in care sa nu alunece sub apa.
Sufocare	Jucariile foarte mici, ale fratilor mai mari, tineti-le departe de patutul bebelusului. Jucariile pentru bebelusi nu trebuie sa treaca printr-un cerc cu diametru de 5 cm. Nu agatati suzete, sau lantisoare la gitul copilului. Nu agatati jucarii, sau alte obiecte cu fire mai lungi de 30 cm de patutul copilului.
Scuturare (zgiltiire)	Nu scuturati (zgiltiiti) copilul. Scuturarea puternica poate produce injurii ale creierului, sau maduvei spinarii uneori cu urmari fatale.

Nu asteptati pina copilul va incepe sa mearga de-a busilea ca sa acoperiti prizele, sau sa mentineti inchise bine sertarele de la bucatarie. Indepartarea pericolelor la care poate fi expus un copil nu se face doar prin acoperirea prizelor, sau blocarea sertarelor, atentia trebuie acordata si accesoriilor la mobila, colturilor ascutite ale masutelor de cafea, oglinzi, veioze, fete de masa, orice poate face curios un copil.

Masuri de siguranta ce pot fi luate:

• Scarile: Montati o bariera / portita la capatul de sus si la cel de jos al scarilor (mai ales daca aveti scara interioara) pentru a preveni cazaturile. Folositi bariere / portite care se fixeaza de perete, cele care sint demontabile nu sint la fel de sigure, copilul putind sa cada cu tot cu ele. Alegeti o portita care are marginile drepte si plasa rigida.
• Balustrade: Impiedicati caderea copilului printre gradelele prea distantate la balustrade, acoperind spatiu cu material acrilic, din plastic, sau din plasa rigida. Acestea se pot gasi in general in toate raionele cu produse destinate protectiei si sigurantei.
• Cabluri electrice si prize: Cablurile electrice de la televizor, radio, sau alte obiecte electrocasnice acoperiti-le cu banda electroizolanta si tineti-le in spatele aparatelor, mobilelor, sau suspendate. Acoperiti cu capacele de plastic speciale prizele nefolosite.
• Dulapuri / vitrine inchise: Instalati zavoare (se gasesc unele speciale, de plastic sau metal), sau lacate la dulapurile aflate la nivelul copilului, ca acesta sa nu le poata deschide usile. Principalul scop este impiedicarea copilului sa ajunga la obiectele din interior, dar un altul este si acela de a evita prinderea degetelor acestuia in usi. Depozitati solutiile de curatat, detergentii sau altele la fel de periculoase pe rafturi cit mai inalte si in afara razei vizuale a copilului.
• Usi: Montati incuietori, sau lanturi de siguranta la nivelul unui adult, sau atasati sigurante la clante, pentru a le face inaccesibile copiilor. In cazul usilor ce le doriti mereu deschise, puneti opritori jos, daca se trintesc sa nu prinda cumva mina copilului in dreptul balamalelor.
• Calorifere: Acoperiti-le cu lemn, sau materiale de protectie pentru a preveni arderea copilului (pielea lui este mai sensibila decit cea a adultului).
• Sobe cu lemne sau gaze / seminee: Inconjurati-le cu un grilaj special de protectie care se poate incuia. Daca acestea sint postate pe o suprafata mai inalta de caramizi, sau alt material rigid, captusiti-le pe margine ca sa evitati loviturile foarte puternice daca copilul se va lovi de ele. Verificati periodic sobele / semineele si la fel cosurile aferente pentru a elimina riscul blocarii lor, sau fisurarii lor care ar duce la eliberarea monoxidului de carbon in incaperea locuita. Pastrati chibriturile si brichetele in afara razei vizuale a copilului. Pe cit posibil, incercati sa nu folositi lemne in sobe / seminee cind copilul este prea mic sa inteleaga pericolul.
• Ferestre: Plasele de la geamuri nu sint suficient de rezistente ca sa sustina un copil daca acesta s-a sprijini de ele. Folositi opritori la ferestre care sa nu le permita deschiderea mai mult de 8-9 cm. In plus, mutati canapelele, scaunele, mesele, sau orice alt obiect de mobilier aflat in dreptul unei ferestre pentru a descuraja copilul sa se urce pe ele.
• Jaluzele / perdele: Taiati sau faceti cit mai scurte firele cu care se string pentru a preveni strangularea. O parte din jaluzelele foarte vechi contin plumb, deci este recomandabil sa le faceti o verificare ca sa depistati daca contin sau nu acest metal toxic (in unele magazine exista truse speciale cu care se poate face acest lucru). Evitati pe cit posibil ca cel putin in camera copilului sa nu aveti galerii grele, sau perdele prea lungi de care pot trage.
• Plantele de interior: Pastrati-le in afara razei vizuale a copilului. Unele plante precum filodendronul, sau bulbii narciselor sint otravitoare. Dar exista si alte pericole in cazul acestor plante: ghivecele mari care pot cade peste copil, sau acesta poate minca pamint murdar.
• Mese: Nu le acoperiti cu fete de masa. Copilul se simte tentat sa traga de ele, existind pericolul ca peste el sa se rastoarne vesela, pahare, tacimuri ascutite si taioase, sau alte lucruri periculoase.
• Rafturi de carti: Prindeti-le de perete, pentru a evita caderea lor peste copil, daca acesta va incerca sa se catare pe ele. Asezati cartile cit mai inghesuite in rafturi pentru a-l impiedica pe copil sa traga usor de ele.
• Posete / genti: Pastrati-le si pe cele proprii, dar si pe cele ale musafirilor in afara razei vizuale a copilului.
• Masutele de cafea: Un numar mare de accidente in casa se datoreaza loviturilor de aceste masute. Pentru a reduce acest risc acoperiti colturile si marginile acestora cu colturi speciale de plastic, sau captusiti-le.
• Bucataria: Puneti zavoare la sertarele ce contin cutite, furculite sau alte obiecte taioase. Daca copilul incearca sa ajunga la plita electrica sau cu gaze, sau la butoanele de pornire, instalati un ecran de protectie in fata lor, sau montati peste butoane capace de blocare. Cind gatiti rasuciti cozile cratitelor in partea opusa celei din care copilul poate ajunge sa traga de ele, si sa se arda cu lichide fierbinti. Pastrati obiecte electrocasnice de genul prajitorului de piine, sau masina de tocat electrica in afara razei vizuale a copilului, mentineti blocat cuptorul cu microunde si nu-l lasati pe copil sa stea linga el cind este folosit.
• Lada de jucarii: Daca aveti o lada veche pentru jucarii cu capac greu, indepartati-l - copilul poate suferi traumatisme puternice daca acesta ii vine peste cap.
• Prin casa: Instalati detectoare de fum la fiecare nivel al casei, cit mai aproape de camerele de dormit si verificati-le lunar bateriile. Instalati detectoare pentru monoxid de carbon. Pentru a preveni acumularea de monoxid de carbon verificati ca obiecte de genul: sobe cu gaze, petrol sau lemne sa functioneze corect si sa fie verificate periodic.
• Baloane si pungi de plastic: Bebelusii, sau copiii mai mici de 3 ani se pot sufoca cu baloane, sau pungi de plastic. Pastrati-le cit mai departe de ei, chiar daca sint umflate sau nu.
• Baia: Pastrati uscatorul de par, ondulatorul electric, masinile de ras electriice, sau alte dispozitive electrice scoase din priza, cind nu sint folosite. Cind puneti la racit ondulatorul de par, mentine-ti-l departe de copil. Pastrati medicamente si vitamine in dulapioare la care copilul nu poate ajunge. Pentru a preveni alunecarile in cada folositi covoroase de cauciuc cu ventuze, si nu uitati sa inlocuiti priza stricata din baie.
• Medicametele: Pastrati-le in containere speciale (in US acestea vin direct ambalate in cutiute child-resistant top), greu de desfacut, securizate si in dulapioare cu usi securizate, sau incuiate. Evitati sa luati medicamente in fata copilului, va incerca sa va imite cu prima ocazie.
• Apa calda: Pentru a preveni oparirea, aduceti termostatul la 48-49°C (120°F) - pielea copilului este mai sensibila decit a adultului.
• Cada / piscina / galeti cu apa: Pentru a preveni inecarea, niciodata nu lasati un copil nesupravegheat in cada, sau aproape de apa. Tineti copilul departe de apa din toaleta, galetile cu apa, sau piscina. !!!Un copil se poate ineca si in apa adinca doar de 15 cm.
• Arme de foc: In US armele de foc reprezinta una din cauzele principale ale mortii accidentale a copiilor. Cea mai buna metoda de prevenire este sa nu aveti in posesie o arma de foc. Daca insa aveti asa ceva, pastrati-o descarcata, intr-un loc inchis, de negasit pentru copil. Munitia pastrati-o inchisa, intr-un loc separat.
• Dormitoare: Pastrati inele, cercei, sau alte bijuterii mici cu care bebelusii se pot ineca, dar si forfecutele, clestisori de unghii, sau alte obiecte ascutite cit mai departe de copil. Incuiati produsele cosmetice si alte obiecte personale, sau pastati-le in containere cu siguranta, greu accesibile copiilor.
• Camera de spalat rufe (laundry room): Pastrati detergentii si solutiile de curatat pe rafturi cit mai inalte. Pastrati usile masinei de spalat, sau uscatorului inchise pentru a impiedica strecurarea copilului inauntru si blocarea usii dupa el.
• Magazie de unelte: Desi de multe ori se afla in afara casei, pastrati solventii, vopselurile si uneltele pe rafturi inaccesibile copilului, sau cit mai departe de raza lui vizuala.
• Garaj: Daca aveti la el o usa electrica, asigurati-va ca aceasta se opreste cind loveste un obiect, sau revine la pozitia initiala. Plasati o rola de hirtie sub usa pentru a o testa. Nu lasati copiii sa se joace in garaj. Daca aveti grebla, lopata, masina de tuns iarba, sau ceva asemanator, pastrati-le in afara razei vizuale a copilului. Tineti-i pe copii departe de pesticide, ingrasaminte, antigel, benzina, sau alte substante toxice.
• Frigidere: Usa unui frigider vechi trebuie indepartata, sau inchizatoarea ei desfacuta pentru a impiedica blocarea accidentala a unui copil in interior. Majoritatea frigiderelor din anii '50-'60 nu se pot deschide decit dinafara, si multe dintre ele sint inca pastrate in pivinita, garaj, sau in curte. Acestea constituie pericole majore pentru copii si este bine sa le aruncati la gunoi - dar numai dupa ce indepartati usa acestuia, pentru evitarea altor accidente ce pot implica copii.
• Aparatura sport: Nu exersati daca copilul umbla liber prin camera, puneti-l in tarc, sau in alt loc sigur. Copilul isi poate prinde degetele in lantul bicicletei medicinale, sau in spite, sau poate fi lovit de greutatile cu care este dotat aparatul. Daca este posibil, pastrati echipamentul sportiv in alta camera, incuiata.
• Curtea: Daca aveti leagan, sau un ansamblu de joaca (casuta, topogan, etc.), verificati-le periodic ca sa nu se rupa sub greutatea copilului. Asigurati-va ca dedesubtul lor se afla iarba, sau un teren moale, pentru a atenua cazaturile. Iarba tratatata cu pesticide, sau ingrasaminte trebuie evitata cel putin 48 de ore. Nu lasati copiii sa se joace pe iarba, sau in aria unde altcineva opereaza o masina (aparat) de tuns iarba, sau una de curatat zapada. Nu oferiti copiilor calatorii scurte cu masina de tuns iarba.

Aceste masuri de siguranta nu costa foarte mult ca sa fie luate, dar cer un pic de efort pentru a le pune in aplicare si a ne obisnui cu ele. Casa nu mai este la fel de comfortabila cind peste tot exista o portita de siguranta, un zavor la un dulap, sau o priza acoperita. Dar aceste inconveniente se pierd din momentul in care mediul in care traiesti cu copilul este sigur, si te poti relaxa. Toate aceste masuri de siguranta pot salva viata copilului tau.

Bibliografie:
Resurse Internet;
"The Children's Hospital Guide to Your Child's Health and Development" - Children's Hospital Boston;
"Cum imi cresc copilul" - Laurence Pernoud.

Angajarea unei bone pentru copil. Cum putem face o alegere buna?

editat la 06/13/2003

Unii parinti prefera sa angajeze o bona, considerind ca in acest fel copilul va fi mai bine ingrijit si in siguranta in propria casa, programul bonei este mai flexibil si convenabil pentru toti, iar in cazul mai multor copii, este mai ieftin.

Cum ar trebui sa decurga un interviu pentru angajarea unei bone?

1. Experienta. Cauta-ti o bona care a mai avut copii in ingrijire - copilul tau nu trebuie sa fie prima ei experienta in domeniu.

• De ce ai ales sa lucrezi ca bona?
• De cit timp practici aceasta activitate?
• Ce virste au avut ceilalti copii pe care i-ai avut in ingrijire?
• Ai studii in domeniul educatiei si cresterii copilului?
• Stii sa acorzi ajutor medical in caz de urgenta? dar resurscitare cardio-vasculara?
• Ce vei face daca copilul meu se imbolnaveste sau sufera vreun accident?

2. Comportament. Asigura-te ca metodele de ingrijire ale bonei sint in acord cu ale tale. Intreaba fiecare persoana care vine la interviu de ce ii place aceasta activitate - trebuie sa te asiguri ca isi doreste sa fie bona pentru ca ii place, si pentru ca se descurca foarte bine facind acest lucru.

• Ce iti place mai mult ca bona?
• La ce altceva te mai pricepi?
• Care iti sint principiile despre cresterea unui copil?
• Cum disciplinezi un copil?
• Ai lovit vreodata un copil?
• Cum linistesti un copil?
• Ce va face copilul meu pe parcursul unei zile?

3. Logistica. Intereseaza-te daca bona poate incepe sa lucreze din momentul in care vei avea nevoie de ea. Planifica din timp alegerea unei bone, astfel incit din momentul in care ea este angajata sa te simti comfortabil(a), si sigur(a) ca ai ales pe cineva de care iti place.

• De ce iti cauti un nou serviciu?
• Poti sa-mi enumeri citeva reguli pe care le-ai urmat in alte familii, si care crezi ca au functionat bine?
• Cu ce reguli nu te poti impaca?
• Cum ai descrie tu familia / angajatorul ideal?
• Te deranjeaza ceva legat de parinti / copii?
• Esti dispusa sa faci mici treburi cit timp doarme copilul? Care ar fi acestea?
• Cind poti incepe sa lucrezi?
• Vei putea fi disponibila sa lucrezi in unele seri sau la sfirsit de saptamina?

4. Alte aspecte. Cit se afla in casa ta, fiecare candidat trebuie sa aiba sansa sa petreca putin timp cu copilul tau. Observatiile ce le vei face vor conta foarte mult atunci cind ei decizia pe cine vei angaja. Poate te va ajuta sa-ti pui urmatoarele intrebari:

• Pare sa se simta bine in prezenta copilului?
• Cum a interactionat copilul cu ea?
• A fost draguta, amabila, imbracata curat si ingrijita?
• Cit vei fi la lucru, te vei simti comfortabil stiind ca ti-ai lasat copilul cu ea?
• Are nevoie de timp in plus sa calatoreasca in timpul anului (ex. sa-si viziteze familia aflata la distanta)?

5. Salariu. In general bonele sint platite pe luna, saptamina, sau pe numarul de ore. In Statele Unite salariul acestora este cuprins intre 300$ si 700$ pe saptamina, sau 7$/ora, este in functie de zona unde locuiesti, de cite ore munceste, sau de numarul copiilor aflati in ingrijire, etc.

• Cam ce salariu iti doresti?

6. Referinte. Intreaba fiecare bona care te intereseaza daca are referinte. Suna pe cei care i-au dat aceste referinte. Pune citeva intrebari si ia-ti notite.

• De ce nu mai lucreaza pentru dumneavoastra?
• Ati angaja-o din nou? Daca DA sau NU, de ce ati face-o?

Cum iti poti asigura o relatie buna cu bona?

• Scrie un contract si conditiile de angajare.
• Explica-i cum doresti sa fie ingrijit copilului tau.
• Explica-i care sint regulile casei; verifica din cind in cind daca sint urmate.
• Stabiliti ca in fiecare zi sa primesti un raport verbal, sau in scris despre cum a decurs ziua copilului tau.
• Asigura-te ca ai o solutie in cazul in care bona este bolnava sau in vacanta, si informeaz-o asupra acestui lucru.
• Discutati din timp ce anume deranjeaza, atit in cazul tau cit si al ei.
• Daca esti multumit(a) de prestatia bonei, repeta-i frecvent acest lucru.

Semne care arata ca lucrurile sint in ordine cu bona:

• Copilul este fericit cind o vede.
• Copilul povesteste despre lucrurile pe care le face cu ea.
• Bona stie sa rezolve bine problemele si te consulta pentru a-i oferi copilului cea mai buna ingrijire.
• Vine la timp si este demna de incredere.
• Iti povesteste zilnic despre activitatea copilului.
• Copilul iti arata ce a desenat, sau ce cintec sau poezie a invatat, sau chiar ca stie cuvinte noi din limba vorbita de bona (ma refer la cele de alta nationalitate).
• Copilul este curat, camera lui in ordine. Accidentele sint rare si bona iti spune despre ele inainte ca tu sa intrebi.

Semne care arata ca lucrurile nu sint in ordine cu bona:

• Copilul nu este fericit cind o vede, sau devine agitat si nervos.
• Copilul sufera o gramada de "accidente" ce ar fi putut fi evitate.
• Instructiunile si regulile tale nu sint indeplinite.
• Intirzie, sau suna mereu ca este bolnava.
• Copilul este murdar si neingrijit.
• Telefonul suna mereu ocupat cind incerci sa suni acasa.
• Copilul pare sa fii uitat de regulile casei.
• Copilul a inceput sa injure, sau sa foloseasca cuvinte nepotrivite virstei lui.
• Povestirile ei par sa nu aiba "cap si coada".

Copilul meu o va iubi mai mult pe bona decit pe mine?
Parintii de multe ori isi fac griji ca bebelusul sau copilul lor vor fi mai atasati de bona decit de ei. Nu va faceti astfel de griji! Nimic si nimeni nu poate inlocui dragostea parinteasca, iar o legatura afectiva si sanatoasa intre bona si copil nu va face decit sa aduca echilibru si fericire in mijlocul unei familii.

Sursa: Understanding Children, R..S. Wurman

Jucariile recomandate de la 0 la 6 ani

editat la 07/05/2002

Un ghid util pentru cumpararea jucariilor in functie de virsta copilului. Tinind seama ca indiferent de virsta copiii pot prefera anumite jucarii, ele pot fi comune grupelor de virsta.

De la nastere la 6 luni
Cercetarile din ultimii ani au demonstrat ca si nou-nascutii pot beneficia de jucarii, care implica folosirea vederii, auzului si a simtului tactil. De aceea, jucariile zgomotoase, in culori contrastante, alb si negru sau foarte stralucitoare sint mai mult decit indicate noi nascutilor si bebelusilor pina la 6 luni. O data ce bebelusul poate apuca un obiect, aceste jucarii trebuie sa aiba o anumita textura si sa poata fi atinse cu gurita fara probleme.
ATENTIE! Pentru a evita orice accident grav, jucariile nu trebuie sa fie niciodata agatate de patut, carucior, scaun de masina sau la gitul copilului cu elastic, funda sau siret.
Sugestii:

Zanganitoare simple, din plastic, cu miner mare

Jucarii in forma de animale, de cauciuc, lavabile

Jucarie mobila (de genul celor agatate deasupra patutului, care eventual se invirt cu muzicuta)

Oglinjoare care sa nu fie periculoase

Jucarii speciale pentru dintisori

Cheite sau cerculete legate intre ele

Jucarii din plus (din par foarte scurt de plastic, fara ochi, nas, gura care se poate smulge si inghiti)

Jucarii muzicale

De la 6 luni la 1 an
In cea de a 2-a jumatate a primului an de viata, copii isi dezvolta abilitatile motorii descoperind un nou mod de joaca, mai plin de viata si mai interesant. Cind copiii pot sta deja in sezut, jucariile de genul celor care pot face zgomot la atingere, cadere, se pot inchide si deschide, ii vor incinta foarte mult. Cind vor incepe sa mearga de-a busilea vor fi incintati sa se miste o data cu jucariile. Jucariile cauza-efect vor fi de asemenea preferate acestei virste.
Sugestii:

Mingi (cu diametru mai mare de 10cm)

Jucarii care pot fi impinse si trase

Cutii de diferite forme si marimi

Cuburi mari de plastic

Animale sau papusi de plus si plastic ce se pot spala

Jucarii pentru baita

LEGO de dimensiuni mari (sa nu poata fi inghitite)

Jucarii speciale pentru dintisori

Jucarii muzicale simple

Jucarii de plastic care scot diverse sunete cind sint strinse in minuta

Carticele de carton

De la 1 la 2 ani
In cel de-al 2-lea an de viata copiii exploreaza lumea inconjuratoare. Minati de curiozitate si interes, pentru copii (deja posesori a multor abilitati fizice) va fi mult mai usor sa se joace si sa invete. Copilul plin de energie va avea nevoie de jucarii care sa-i satisfaca mersul, cataratul, impinsul si alergatul, dar si de cele care il incurajeaza sa experimenteze si sa manipuleze totul mai usor. La aceasta virsta copiii incep sa-i imite pe adulti si le place sa devina tot mai mult independenti.
Sugestii:

Mingi (cu diametru mai mare de 10 cm)

Jucarii care pot fi impinse si trase (pe rotile)

Calut - balansoar

Echipament de joaca pentru gradina (leagan special pentru aceasta virsta, un topogan micut, cu loc de catarat)

O remorca pe care sa o poata trage sau impinge si in care sa-si transporte jucariile

O masinuta pe care o poate conduce dind din picioruse

Blocuri de lemn sau plastic

Cutie mare cu nisip/apa

Forme pentru nisip sau apa

Papusi si carucioare pentru ele

Animale de plus

O bucatarie in miniatura

Masuta si scaunel

Instrumente muzicale

Carticele de carton sau din cele cu forme in miscare

O casuta de joaca

Masinute mari pe care le poate usor manipula

Jucarii ce pot fi sortate

Popice de plastic

Jucarii care se introduc una in alta

De la 2 la 3 ani
Copiii adora sa sara, sa se catere si sa arunce, deci au nevoie de jucarii care sa le permita sa faca toate astea. Aceasta grupa de virsta are deja o buna coordinare a miinilor si degetelor si prefera sa taie, lipeasca, sa deseneze, sa faca teatru de papusi sau un puzzle simplu. Jocurile imaginative incep de asemenea in jurul virstei de 3 ani.
Sugestii:

Mingi (cu diametru mai mare de 10 cm)

Echipament de joaca pentru gradina (leagan, un topogan micut, cu loc de catarat)

Cuburi de plastic sau lemn de diferite forme si culori

Cuburi cu numere si litere imprimate

Jucarii pentru apa/o piscina mica de plastic

Puzzle mic cu animale sau personaje din desene animate

Papusi ce pot fi schimbate, hranite, imbaiate

Papusi ce pot fi manipulate cu miinile si degetele (teatru de papusi)

Jucarii care imita aparatul de tuns iarba, aspiratorul, caruciorul de cumparaturi, telefonul

Creioane de colorat, culori de apa, creta colorata, carti de colorat, lipici (toate non-toxice)

Masuta si scaunel

Aeroport, autostrada, ferma, trenulet pe sine, toate in miniatura

Jucarii si cutie de nisip

Masinute de toate marimile

O casuta de joaca

Carticele de povesti

Animale de plus

Tricicleta

Papusi demontabile

De la 3 la 6 ani
Dupa virsta de 3 ani copiii incep sa se joace unii cu altii. Le place sa pretinda ca sint personaje din povesti sau sa-i imite tot mai mult pe adulti. Fetitele vor sa fie doctorite si fac injectii la papusi si animalele de plus, baietii isi doresc sa fie mecanici de locomotiva, pompieri, aviatori. Se ataseaza de o papusa sau un ursulet de plus, pe care vor sa-l ia pretutindeni. De asemenea vor fi incintati sa lipeasca, taie, sa deseneze si sa creeze diferite lucruri pe care cu bucurie le vor darui celor dragi.
Sugestii:

Tricicleta si casca de protectie

Bicicleta si casca de protectie

Echipament de joaca pentru gradina

LEGO

Puzzle din 10-20 de piese

Animale de plus

Papusi si imbracaminte pentru ele

Hainute colorate si trasnite, si accesorii cu care sa se poate deghiza

Masinute cu telecomanda

Papusi ce pot fi manipulate cu miinile si degetele (teatru de papusi)

Casetofon si casete pentru aceasta virsta

Foarfeca special destinata virstei, creioane colorate, hirtie de construit, lipici (toate non-toxice)

Jocuri usoare pe computer

Carti de povesti


O parte din recomandari au fost facute de American Toy Institute, Inc.

Etapele de dezvoltare intre 0-5 ani

editat la 02/11/2003

Dupa ce revezi aceste etape de dezvoltare, adu-ti aminte ca acei copii care se inscriu in parametrii normali exceleaza sau sunt mai lenesi in unele domenii. Neatingerea unui anumit jalon la o anumita varsta nu trebuie sa te ingrijoreze. Daca insa tu si medicul sunteti ingrijorati de dezvoltarea generala a copilului sau a unora dintre aptitudini: limbaj, auz, vedere sau indeminare motorie cereti ajutorul unui specialist.

Virsta	In general	In unele cazuri
Nou-nascut	· Fixeaza cu privirea o persoana si o urmareste cu ochii · Raspunde la vocea parintilor intorcind capul si cautind cu ochii · Tresare la sunete sau miscari bruste · Isi misca miinile si picioarele · Stringe pumnul puternic cind ceva ii este asezat in palma · Isi schimba mimica fetei, scoate sunete la supt, isi misca gura, se misca si zimbeste in timpul somnului
1 luna	· Isi tine capul ridicat pentru 1-2 secunde cind este asezat pe burta · Isi tine capul cind este ridicat in brate, rezemat de corpul adultului · Tresare, plinge, ramine nemiscat, sau raspunde in alt mod la sunetele puternice · Se linisteste sau tace in majoritatea cazurilor cind este luat in brate sau i se vorbeste · Urmareste o fata familiara cu ochii (de la 0.25 la 1m departare)	· Urmareste o jucarie sau alt obiect aflat intr-o miscare tip arc de cerc, la 15 cm de fata · Scoate citeva sunete de genul "ah-ah" sau "ooo" · Doarme cite 3-4 ore o data si sta treaz mai mult de 1 ora · Comunica prin sunete ca raspuns la vocea parintilor
2 luni	· Zimbeste cu adevarat (nu este doar un reflex) · Gingureste (suna ca un "ooo-aah" sau alta combinatie de vocale) · Comunica prin sunete ca raspuns la vocea parintilor · Arata interes asupra sunetelor si mediului inconjurator · Isi arata placerea si bucuria · Isi ridica capul la 45° cind este asezat pe burta · Urmareste o jucarie sau alt obiect aflat in miscare tip arc de cerc, la 15 cm de fata	· Isi priveste miinile · Tipa cu placere · Ride · Isi pastreaza capul ridicat cind se afla in brate, in pozitia "sezut"
3 luni	· Gingureste cu placere · Ride · Isi pastreaza capul ridicat cind se afla in brate, in pozitia "sezut" · Isi prinde miinile amindoua · Se uita la propriile miini si picioare · Isi ridica capul la 90° cind este asezat pe burta	· Apuca o sunatoare (jucarie) · Se uita la un obiect mic · Isi intoarce capul dupa zgomotul sunatoarei · Isi tina capul foarte bine cind este tinut in pozitia "sezut" · Se rostogoleste · Se spijina in miini si-si ridica corpul cind este asezat pe burta · Urmareste un obiect care se misca 180° dintr-o parte a fetei in cealalta · Isi lasa greutatea pe picioare cind esti ridicat pe ele
4 luni	· Isi ridica capul si-l tine drept cind se afla pe burta · Se spijina in miini si-si ridica corpul cind este asezat pe burta · Se rostogoleste de pe fata pe spate · Isi tine miinile impreunate · Apuca o sunatoare (jucarie) · Isi lasa greutatea pe picioare cind este ridicat pe ele · Cauta si intinde mina dupa jucarii · Priveste si poate reactiona la un obiect in miscare · Recunoaste vocea parintilor si atingerea lor · Le zimbeste parintilor cind se apropie sau le imita expresiile · Se linistesc singuri (isi sug degetul sau adorm fara sin sau sticla de lapte)	· Dorm pentru cel putin 6 ore o data · Imita sunetele unor cuvinte · Se intorc dupa o voce · Stau singuri · Isi prind picioarele cu miinile · Se uita dupa un obiect cazut
5 luni	· Cauta o anumita jucarie · Se uita la obiecte mici (ex. o stafida) · Intorc capul in directia de unde se aude sunatoarea · Isi tine capul bine cind este asezat in sezut	· Isi duce micarea la gura cu mina · Imita unele sunete
6 luni	· Isi duce micarea la gura cu mina · Imita unele sunete · Se intorc dupa o voce · Muta un cub dintr-o mina in alta · Biziie si scoate sunete haioase · Ii apare primul dinte	· Loveste doua cuburi · Ridica un obiect mic cu toate degetele, prin apucare · Spune "mama" si "tata" neintentionat · Sta in sezut fara sa fie sustinut
7 luni	· Se ridica in picioare daca este sustinut · Apuca doua cuburi sau obiecte mici · Ridica un obiect mic cu toate degetele, prin apucare · Se uita dupa o jucarie care a cazut in afara ariei lui vizuale · Raspunde parintilor in mod diferit · Spune "mama" si "tata" neintentionat	· Se ridica in picioare sustindu-se singur de un obiect · Apuca un obiect mic doar cu degetul mare si aratator · Se joaca "de-a v-ati-ascunselea" · Face din mina "PA" · Incepe sa se teama de straini
8 luni	· Se ridica in picioare sustindu-se singur de un obiect sau o persoana · Loveste doua cuburi, tinute fiecare intr-o mina · Apuca un obiect mic doar cu degetul mare si aratator · Face din mina "PA" · Sta in sezut fara sa fie sustinut	· Spune "mama" si "tata" cu intentie · Se ridica sa stea in pozitie verticala
9 luni	· Raspunde la propriul nume · Intelege citeva cuvinte, cum sint "NU" si "PA" · Merge de-a-busilea, se catara, sau merge cu spatele tirindu-se pe fund sau pe burta · Impunge cu degetul aratator · Se joaca "de-a v-ati-ascunselea" · Se hraneste singur folosindu-si degetele	· Bea dintr-o canita · Se aseaza in sezut singur
10 luni	· Se aseaza in sezut singur · Arata ce isi doreste prin semne sau sunete · Introduce un cub intr-o cana · Spune "mama" si "tata" cu intentie	· In afara de "mama" si "tata" spune inca un cuvint · Sta in picioare nesustinut · Impinge o minge inapoi spre cel care i-a trimis-o · Imita miscarile parintilor
11 luni	· Sta in picioare nesustinut · Se joaca si loveste cu putere doua cuburi tinute in miini	· In afara de "mama" si "tata" spune alte doua cuvinte · Merge singur
12 luni	· Merge singur · Ciupeste cu degetul aratator si cel mare · Incearca sa imite unele cuvinte · Bea dintr-o canita · Cauta obiectele ascunse · Face din mina "PA" · Se hraneste aproape singur la masa · Arunca o minge in joaca	· Mizgaleste · In afara de "mama" si "tata" spune alte trei cuvinte · Indica imaginea respectiva cind i se pun intrebari usoare de genul "Unde este ciinele?" · Indica propriul pantof sau obiect de imbracaminte cind este intrebat · Indica unde se afla ochii, nasul, parul papusii, cind este intrebat
15 luni	· Merge bine si se apleaca · Urca fiecare treapta ajutat · Spune 3-6 cuvinte · Intelege comenzi simple de genul "Du-te si ia-ti pantofii" · Aseaza doua cuburi unul peste altul · Bea dintr-o canita · Foloseste o lingura sau o furculita · Asculta o povestire scurta	· Spune mai mult de 6 cuvinte · Se dezbraca singur de unele haine · Foloseste cuvinte cind isi manifesta dorintele · Urca si coboara scarile cu ajutor · Aseaza doua cuburi unul peste altul
18 luni	· Merge inapoi · Incearca, dar nu stie inca sa arunce mingea · Spune 10 cuvinte · Trage o jucarie dupa el · Aseaza doua cuburi unul peste altul · Numeste unele obiecte dintr-o carte cind i se citeste · Indica multe parti ale corpului · Mizgaleste cu un creion, si copiaza o linie verticala trasata de un parinte	· Aseaza patru cuburi unul peste altul · Isi periaza dintii cu ajutor · Isi spala si usuca miinile · Se imbraca singur cu o parte dintre haine · Combina doua cuvinte ("Masina merge" sau "Mult suc") · Arunca mingea cu amindoua miinile · Arata spre imagini intr-o carte
2 ani	· Urca si coboara scarile treapta cu treapta · Loveste o minge cu piciorul · Aseaza cinci sau sase blocuri unul peste altul · Isi spala si usuca miinile · Spune cel putin 20 de cuvinte · Combina doua cuvinte ("Masina merge" sau "Mult suc") · Asculta doua comenzi consecutive "Ia-ti sosetele si pune-le in geanta" · Imita adultii in ceea ce spun si fac · Potriveste obiectele de aceeasi culoare	· Sare in sus de pe loc · Aseaza opt cuburi unul peste altul · Isi periaza dintii cu ajutor · Pune intrebari · Numara pina la 3 · Numeste si comenteaza imaginile dintr-o carte · Se imbraca cu o parte dintre haine
3 ani	· Sare cu ambele picioare, in acelasi timp · Se balanseaza cite putin pe un singur picior · Arunca mingea cu amindoua miinile · Merge pe tricicleta · Isi spune numele, virsta, sexul si numele unui prieten · Se implica in jocuri imaginare · Aseaza opt cuburi unul peste altul · Foloseste des adjective · Foloseste verbe	· Isi periaza dintii fara ajutor · Se imbraca fara ajutor · Stie sa explice funtionalitate obiectelor uzuale · Se joaca joculete (care implica reguli si simboluri)
4 ani	· Deseneaza un om din patru elemente (ex. cap, corp, picioare) · Isi periaza singur dintii · Se imbraca singur · Isi stie numele si prenumele · Povestetec despre activitatile si experientele zilnice · Sare intr-un singur picior · Merge pe bicicleta cu roti ajutatoare · Se joaca joculete (care implica reguli si simboluri) sau jocuri de carti · Enumara 3 obiecte · Copiaza un cerc si o cruce · Identifica 4 culori corect	· Se balanseaza pe fiecare picior pentru 4-5 secunde · Identifica doua lucruri opuse · Deseneaza un om din 6 elemente (ex. cap, corp, miini, picioare) · Incearca sa scrie litere sau poate sa-si scrie numele sau prenumele - sau pe amindoua
5 ani	· Se imbraca fara ajutor · Isi cunoaste adresa si numarul de telefon · Numara pe degete sau enumara pina la 5 obiecte · Copiaza un triunghi sau un patrat · Deseneaza un om din 6 elemente (ex. cap, corp, miini, picioare) · Recunoaste majoritatea literelor alfabetului · Scrie unele litere ale alfabetului · Intelege si numeste doua lucruri opuse · Foloseste si recunoaste limbajul complex (ex. "Nu m-am dat pe topogan, dar m-am jucat in groapa de nisip") · Se costumeaza si se pretinde un personaj ireal sau real · Se balanseaza pe fiecare picior pentru 6 secunde · Poate sari peste obstacole usoare

The Children's Hospital Guide to Your Child's Health and Development, Children's Hospital Boston